Exportăm oameni calificați, dar în țară piața forței de muncă e îngrijorătoare. Care sunt cauzele

×
Codul embed a fost copiat

Piața forței de muncă din România este tot mai complicată, arătă un raport al Institutului Național de Statistică, iar unele evoluții sunt îngrijorătoare.

În timp ce continuăm să exportăm oameni activi, calificați, la noi crește numărul celor care nu reușesc să se angajaze pentru că nu sunt pregătiți suficient să facă față unui loc de muncă.

În fiecare an numărul celor care lucrează scade cu 20 de mii, deși locuri de muncă există. Cei mai problematici sunt tinerii de până în 25 de ani și persoanele trecute de 45 de ani.

Cea mai afectată este grupa de vârstă 45-54 de ani, grupa care reprezintă aproape un sfert dintre șomerii de la noi. Unii ar vrea să muncească, dar nu își găsesc slujbe.

Oana Botolan, specialist resurse umane: "Lipsa de pregătire specifică, competențe digitale, anumite competențe tehnice - firesc să nu le aibă - poate că aici este unul dintre blocaje. O altă posibilă cauză în cazul celor specializați este teama și rezistența angajatorilor de a lua persoane trecute de 45, 50 de ani, în echipe tinere."

Citește și
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

O altă categorie de persoane inactive din punct de vedere economic, o reprezintă cei cu vârstă cuprinsă între 15 și 24 de ani, care nu studiază, nu lucrează și nici nu urmează un program de formare profesională sau unul educațional. Această categorie de tineri este numită NEET. INS a identificat în jur de 100.000 de astfel de tineri, însă datele Eurostat arată că ar fi vorba de o cifră mult mai mare - în jur de 400.000.

Sunt cei care au renunțat la școală și nu muncesc. Este a două cea mai afectată categorie. Iar datele arată că un șomer tânăr stă până la un an acasă până își găsește un loc de muncă.

Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânț al INS: "O zonă cu șomaj foarte ridicat în România este zona Centru, care altminteri este o zonă cu activitate economică puternică, iar în N-E, zona în care activitatea economică este mai puțin intensă, este o zonă cu șomaj mai scăzut."

De vină pentru aceste probleme, spun specialiștii, este și sarcina fiscală - a 5-a cea mai mare din Europa. Adică taxele și impozitele pe venituri, care ajung la 42,5 la sută. De aceea sunt și tot mai mulți români care pleacă să muncească în străînătate. Potrivit Institutuli Național de Statistică populația României scade cu 100.000 de oameni în fiecare an.

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Majoritatea angajaților români califică 2021 drept ”mai greu decât primul an pandemic” și vor să-și schimbe locul de muncă
Majoritatea angajaților români califică 2021 drept ”mai greu decât primul an pandemic” și vor să-și schimbe locul de muncă

Majoritatea angajaţilor români (61%) speră ca anul 2022 să fie mai bun în privinţa locului de muncă, în condiţiile în care 69% consideră că 2021 a fost mai greu decât primul an pandemic, din punct de vedere al provocărilor personale şi profesionale.

Recomandări
După o zi de ”negocieri dificile”, Ungaria a fost de acord să nu se opună prin veto ajutorului dat de NATO Ucrainei
După o zi de ”negocieri dificile”, Ungaria a fost de acord să nu se opună prin veto ajutorului dat de NATO Ucrainei

Președintele maghiar Viktor Orbán și șeful NATO, Jens Stoltenberg, au ajuns la un acord, după o zi de negocieri "dificile".  

Val de refinanțări la Prima Casă în aprilie și mai. Decizia luată de Finanțe pentru a face față procedurii în timp util
Val de refinanțări la Prima Casă în aprilie și mai. Decizia luată de Finanțe pentru a face față procedurii în timp util

Începând de săptămâna trecută Ministerul Finanțelor a decis modificarea procedurii de refinanțare a creditelor de tip Prima Casă, informează instituția. 

România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă
România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.