Klaus Iohannis a numit-o pe Simina Tănăsescu, fostul său consilier, judecător la CCR

Klaus Iohannis
Administraţia Prezidenţială

Președintele Klaus Iohannis, a semnat, luni, decretul privind numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională a Elenei-Simina Tănăsescu pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 9 iunie 2019.

Simina Tănăsescu este doctor în drept constituțional și a fost consilier al președintelui Klaus Iohannis.

Ea a demisionat din funcția deținută în cadrul Administrației Prezidențiale în iunie 2018, după ce ”în spațiul public au apărut speculații cu privire la eventuale presiuni exercitate asupra unui judecător al Curții Constituționale, ca urmare a unei discuții purtate de doamna Elena-Simina Tănăsescu cu domnul Petre Lăzăroiu”.

Ea a fost judecătoare între 1991 și 1993 și a predat la Institutul Național al Magistraturii, fiind numită în 2009 membru al CSM din partea societății civile pentru un mandat care s-a încheiat în 2011.

Simina Tănăsescu - portret

 

Citește și
Petre Lăzăroiu
Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu: Nu am votat niciodată PSD. Luni sesizăm Comisia de la Veneția
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

Elena Simina Tănăsescu s-a născut la 18 iulie 1968.

Este absolventă a Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991). A obţinut titlul de doctor în drept constituţional la Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea ''Aix-Marseille III'', Franţa (1997) şi a absolvit studii postdoctorale la Universitatea din Bucureşti (2011), conform CV-ului publicat pe drept.unibuc.ro.

Deţine gradul de profesor universitar la Departamentul de drept public, predând în domeniile Drept constituţional, Contencios constituţional, Sistemul normativ al UE, Metodologia cercetării juridice. Este îndrumător de doctorat şi post-doctorat în ştiinţe juridice la Universitatea din Bucureşti şi cadru didactic asociat în cadrul Colegiul juridic franco-român de studii europene.

A deţinut funcţiile de: judecător la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti (1991-1993), responsabil de proiect în cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii, Bucureşti (1994), responsabil de proiecte şi Consilier preaderare la Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti (2000-2006), reprezentantul României în Grupul de experţi independenţi pentru respectarea Cartei autonomiei locale de pe lângă Consiliul Europei, Strasbourg (2001-2017) şi în Consiliul de Administraţie al Agenţiei pentru drepturile fundamentale a Uniunii Europene cu sediul la Viena (2007-2012), formator (şef de catedră) - Institutul Naţional al Magistraturii (din 2004); formator - Institutul European din România (din 2005), potrivit sursei citate.

La 14 ianuarie 2015 a fost numită Consilier Prezidenţial, conform site-ului Administraţiei Prezidenţiale - www.presidency.ro, iar la 20 iunie 2018 a demisionat din această funcţie.

A fost profesor invitat la: Universitatea din Sud, Toulon-Var, Franţa (2005), Academia Internaţională de Drept Constituţional, Tunis, Tunisia (2008, 2011), Universitatea din Fribourg, Elveţia (2008), Universitatea Paris I Panthéon Sorbonne (2009), Facultatea internaţională de drept comparat din Strasbourg (2009, 2010), Franţa, Universitatea din Sao Paulo Brazilia (2011), Universitatea din Poitiers (2012), Universitatea din Bordeaux (2013), Universitatea Paris I Panthéon Sorbonne (2015), Franţa.

Potrivit www.presidency.ro, a participat în calitate de cercetător sau raportor naţional în numeroase proiecte cu finanţare naţională sau internaţională. A fost cercetător invitat în cadrul Institutului pentru Federalism, Fribourg, Elveţia (1999 - 2000), A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu Centrul european de drept constituţional, Atena (1999 - 2001, 2001 - 2003); Centrul de resurse juridice, Bucureşti, (2001, 2002); Universitatea din Kassel, Germania (2001 - 2007); Institutul de Politici Publice, Bucureşti, (2003, 2010); DIPEC, Universitatea din Siena, Italia (2007 - 2010), Universitatea din Lucerna (2008-2009); Universitatea din Craiova (2010-2012), Societatea Academică din România (2011-2015), Universitatea din Kaohsiung, Taiwan (2012-2014), SPGI, Universitatea din Padova (2012-2015), Universitatea Aix-Marseille (2013-2016).

Deţine calitatea de membru fondator în mai multe organizaţii profesionale: Asociaţia Juriştilor Europeni - ELSA (pentru Bucureşti), Rigas Network- reţeaua de Drept Constituţional a Europei de Sud-Est (conform www.cecl.gr); Institutul de ştiinţe administrative al României ''Paul Negulescu''.

Din 2005, este membru în Consiliul Institutului pentru Politici Publice, Bucureşti. A fost membru în Consiliul Ştiinţific Internaţional al ''Centre for European Constitutional Law - Tsatsos Foundation'' cu sediul la Atena (2008-2014); membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant al societăţii civile (2009-2011); membru în Consiliul Ştiinţific Internaţional al Academiei Internaţionale de Drept Constituţional (2011-2016) şi în Comitetul de selecţie a judecătorilor la Tribunalul funcţiei publice al UE (2012-2015).

Din 2018, este vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Drept Constituţional, potrivit autobiografiei citate.

Printre publicaţiile sale se numără, conform www.presidency.ro: ''Principiul egalităţii în dreptul românesc'' (1998), ''Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică'' (2002), pentru care a primit premiul ''Andrei Rădulescu'' al Uniunii Juriştilor din România, ''Legile electorale - comentarii şi explicaţii'' (2004), ''Constituţia României - comentariu pe articole'' (2008), pentru care a fost distinsă cu premiul ''Hannibal Teodorescu'', ''Reforma constituţională: analiză şi proiecţii'' (2012). A semnat peste 75 de studii, articole, cronici şi note apărute în volume colective ori reviste de specialitate de prestigiu, din ţară şi străinătate.

În 2011, a primit ''Ordinul naţional pentru merit'', grad de Cavaler, iar în 2018, ''Legiunea de onoare'', grad de Cavaler, distincţii conferite de Republica Franceză.

 

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Simina Tănăsescu a demisionat din funcţia de consilier prezidenţial
Simina Tănăsescu a demisionat din funcţia de consilier prezidenţial

Simina Tănăsescu, care a avut o discuţie cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu pe tema mandatului acestuia, a demisionat din funcţia de consilier prezidenţial.

Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu: Nu am votat niciodată PSD. Luni sesizăm Comisia de la Veneția
Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu: Nu am votat niciodată PSD. Luni sesizăm Comisia de la Veneția

Judecătorul constituţional Petre Lăzăroiu a relatat duminică seară detalii legate de întâlnirea sa cu consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu.

Klaus Iohannis are trei noi consilieri prezidentiali: Leonard Orban, Simina Tanasescu si Mihaela Ciochina
Klaus Iohannis are trei noi consilieri prezidentiali: Leonard Orban, Simina Tanasescu si Mihaela Ciochina

Presedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretele de numire in functia de consilier prezidential a lui Leonard Orban, Elena Simina Tanasescu si Mihaela Ciochina.

Recomandări
După o zi de ”negocieri dificile”, Ungaria a fost de acord să nu se opună prin veto ajutorului dat de NATO Ucrainei
După o zi de ”negocieri dificile”, Ungaria a fost de acord să nu se opună prin veto ajutorului dat de NATO Ucrainei

Președintele maghiar Viktor Orbán și șeful NATO, Jens Stoltenberg, au ajuns la un acord, după o zi de negocieri "dificile".  

Val de refinanțări la Prima Casă în aprilie și mai. Decizia luată de Finanțe pentru a face față procedurii în timp util
Val de refinanțări la Prima Casă în aprilie și mai. Decizia luată de Finanțe pentru a face față procedurii în timp util

Începând de săptămâna trecută Ministerul Finanțelor a decis modificarea procedurii de refinanțare a creditelor de tip Prima Casă, informează instituția. 

România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă
România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.