Câți bani publici au încasat partidele parlamentare în 2023 și cât au cheltuit pe propaganda politică

Parlament

Noi recorduri cu privire la finanțarea partidelor politice au fost înregistrate în anul 2023. Pentru prima dată în ultimii ani, valoarea totală a cheltuielilor o depășește pe cea a veniturilor.

Șase partide au primit 227 de milioane de lei și au cheltuit 252 de milioane de lei. Bugetul pe anul 2024 a adus alocări de 314 milioane de lei, pe care partidele le vor putea folosi pentru cheltuieli legate de funcționare și promovare, dar și pentru campanii electorale.

Legislația actuală nu prevede nicio limită privind sumele care pot fi cheltuite pentru campanii raportat la subvențiile primite. Așadar, se pot finanța campaniile integral din bugetul de stat.

Comasarea alegerilor ajută partidele mari

În cazul comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale, „partidele mari care beneficiază de subvenții vor avea un avantaj major în defavoarea celor care vor desfășura campanii la nivel local sau regional”, după cum transmite Expert Forum.

„În contextul discuției despre comasarea alegerilor, infuzia de bani publici nu face decât să favorizeze partidele mari și mai mult. În cazul comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale – și, deci, a unor campanii suprapuse – partidele mari care beneficiază de subvenții vor avea un avantaj major în defavoarea celor care vor desfășura campanii la nivel local sau regional. Aceasta, în condițiile în care, la locale și la parlamentare, finanțarea se face de obicei majoritar de către candidați și mai puțin de partid, care la alegerile recente nu a adus bani decât în completarea contribuțiilor aduse de candidați. Mai mult, desfășurarea celor două campanii în paralel nu va face decât să creeze confuzie cu privire la modul în care se cheltuie banii și ce se cheltuie pentru una sau cealaltă dintre alegeri”, notează Expert Forum.

Citește și
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

2023, anul cu cele mai mari cheltuieli

Din anul 2008, partidele au primit un total de 1,5 miliarde de lei. Între 2021 și 2023 au primit 718 milioane de lei și au cheltuit 548 milioane de lei. Din această sumă, veniturile PSD reprezintă 45%.

Din această perioadă, cele mai mari venituri s-au înregistrat în 2022, potrivit unor statistici publicate de Expert Forum, adică 256 de milioane de lei, iar cele mai mari cheltuieli în 2023 - 252 de milioane de lei.

2022 a fost anul în care PSD a cheltuit cel mai mult - 93 de milioane, iar PNL a cheltuit cel mai mult în 2023 - 72 de milioane de lei. AUR nu a cheltuit aproape nimic până în 2023, când a cheltuit 39 de milioane de lei.

În concluzie, AEP a virat către șase partide suma de 227 de milioane de lei: PSD 88 mil, PNL 74 mil, PMP 2,5 mil, USR 40 mil, AUR 17 mil, Pro România 3,3 mil lei.

Partidele au cheltuit mai mult decât au primit - 252 milioane de lei, adică 111%, fiind folosite și resurse economisite din anii trecuți. PSD și PNL au fost singurele partide care s-au menținut în limite, fiind totuși și cele care au primit cei mai mulți bani. AUR a cheltuit cel mai mult raportat la cat a primit - 222%.

Cele mai mari cheltuieli din 2023 au fost făcute în luna decembrie (30 de milioane de lei), iar cele mai mici în ianuarie (15 milioane de lei).

Cele mai mari cheltuieli au fost făcute pentru:

- presă și propagandă (120 milioane de lei, 48% din totalul cheltuielilor)

- personal (24 milioane de lei, 9,5% din totalul cheltuielilor)

- activități politice (21 milioane de lei, 8,5%)

- sondaje de opinie (19 milioane de lei, 7,8%)

- bunuri mobile și imobile (18 milioane de lei, 7,2%)

- consultanță politică (17 milioane de lei, 7%)

- iar 30 de milioane de lei (sub 3%) au fost alocate pentru restul categoriilor.

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Nicolae Ciucă: Coaliția cu PSD poate funcționa în continuare, dacă vom fi adversari la alegerile prezidențiale
Nicolae Ciucă: Coaliția cu PSD poate funcționa în continuare, dacă vom fi adversari la alegerile prezidențiale

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă spune că poate funcţiona coaliţia în continuare, dacă se va confrunta cu Marcel Ciolacu la alegerile prezidenţiale din 2024.

 

Ciucă anunță că PNL va avea propriul candidat la prezidențiale. Decizia ar putea avea un impact direct asupra alegerilor
Ciucă anunță că PNL va avea propriul candidat la prezidențiale. Decizia ar putea avea un impact direct asupra alegerilor

Deși au avut liste comune la alegerile europarlamentare, PNL și PSD ar putea merge separat la prezidențiale. Liderii celor două formațiuni nu se înțeleg în privința desemnării unui candidat comun.

Alegeri la USR pentru un nou președinte, organizate în 24 și 25 iunie. Cătălin Drulă: ”Pe 28 iunie predau mandatul”
Alegeri la USR pentru un nou președinte, organizate în 24 și 25 iunie. Cătălin Drulă: ”Pe 28 iunie predau mandatul”

Preşedintele demisionar al USR, Cătălin Drulă, a anunţat că în cursul zilei de marţi va convoca Congresul partidului pentru data de 29 iunie, la Bucureşti, în vederea alegerii unui nou Birou Naţional.

Recomandări
Rezultate alegeri locale 2024. În continuare, probleme mari la Sectoarele 1 și 2, conduse de Clotilde Armand și Radu Mihaiu
Rezultate alegeri locale 2024. În continuare, probleme mari la Sectoarele 1 și 2, conduse de Clotilde Armand și Radu Mihaiu

La trei zile de la alegerile locale din 9 iunie încă se numără voturi, după ce președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a interzis - până la obținerea datelor finale - orice întrerupere a procesului de verificare și centralizare.  

Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată
Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, cere demiterea imediată a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, acuzând că la alegerile de duminică s-ar fi comis "cele mai mari fraude electorale" din istoria recentă.

România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă
România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.