Ursula von der Leyen vrea un mecanism UE pentru respectarea statului de drept
Ursula von der Leyen, nominalizată pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, a declarat că UE are nevoie de un mecanism pentru a se asigura că statul de drept este respectat în statele membre.
Europarlamentara olandeză Sophie in’t Veld a întrebat-o pe Von der Leyen dacă va avea o abordare mai dură decât actuala comisie privind încălcările statului de drept, adăugând că este „remarcabil” că Polonia şi Ungaria au susţinut nominalizarea sa.
Von der Leyen a răspuns afirmativ şi a făcut referire la faptul că nominalizarea sa a fost susţinută de toate ţările, cu toate că Angela Merkel, cancelarul german, nu a votat-o din cauza diviziunilor în coaliţia aflată la guvernare în Germania.
În deschiderea discursului, Von der Leyen a declarat: „Statul de drept reprezintă bijuteria coroanei muncii noastre”. Ea a precizat că UE are nevoie de un mecanism pentru a se asigura că statul de drept este respectat în statele membre.
În ceea ce priveşte Brexitul, ea a declarat că încă speră că Marea Britanie va rămâne în Uniunea Europeană, însă a indicat că nu are nicio intenţie de a renegocia acordul retragerii la care a ajuns premierul britanic Theresa May cu liderii UE.
„Cred că este un acord bun, însă este responsabilitatea voastră de a rezolva acest lucru”, i-a transmis ea unui europarlamentar liberal-democrat din Marea Britanie.
Von der Leyen a declarat că tonul şi atitudinea din procesul Brexitului sunt esenţiale, adăugând: „Brexitul nu este un sfârşit, ci este începutul unor relaţii viitoare şi este important să avem o cooperare bună”.
În ceea ce priveşte soluţia de rezervă privind Irlanda de Nord din acord, care prevede ca Marea Britanie să rămână într-o uniune vamală cu UE pentru a evita o graniţă strictă între Irlanda şi Irlanda de Nord, ea a afirmat: „Cred că soluţia de rezervă este de o importanţă majoră şi ştim cât de crucială este această graniţă inexistentă pentru voi. Soluţia de rezervă este preţioasă şi importantă, trebuie apărată”, a afirmat ea răspunzând unei întrebări din partea unui europarlamentar irlandez.
Von der Leyen a răspuns unor întrebări din partea grupării liberale a Parlamentului European, ca parte a unei serii de întâlniri cu grupările politice din parlament. După ce a obţinut susţinerea liderilor UE, ea are nevoie acum de aprobarea Parlamentului European – cel puţin 376 de europarlamentari – pentru a deveni oficial preşedinta Comisiei Europene.
Von der Leyen, actualul ministru al Apărării din Germania şi membru în Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) are nevoie să câştige, astfel, voturi de la socialişti, liberali, Partidul Verzilor sau eurosceptici.
Ea a subliniat că UE trebuie să fie mai impunătoare pe scena globală, o preocupare tradiţională a PPE. Întâlnirile sale anterioare cu PPE, gruparea eurosceptică şi cu socialiştii nu au fost transmise online.
Von der Leyen s-a angajat să facă din blocul european unul neutru la nivel climatic până în 2050, susţinând că acest lucru cere obiective mai înalte pentru 2030 precum şi fonduri europene pentru ţările care vor avea dificultăţi în a face tranziţia către energia verde.
Polonia, Cehia şi Ungaria au blocat recent o declaraţie UE care setează un obiectiv de zero emisii de carbon până în 2020, ele dorind asigurarea unor fonduri mărite înainte să se angajeze la un obiectiv concret.
Von der Leyen a reafirmat că preferă ca parlamentele naţionale ar trebui să aibă decizia finală privind trimiterea unor bărbaţi şi femei în situaţii dificile: „Prefer să vorbesc despre o armată a europenilor, nu o armată europeană”, a afirmat ea, făcând referire la cooperarea existentă dintre forţele olandeze şi germane.
Sursa: News.ro
Etichete: Comisia Europeana, statul de drept, ue, candidati, ursula von der leyen, mecanism, domnia legii,
Dată publicare:
10-07-2019 21:58
