Imagine spectaculoasă cu un vulcan puternic care a erupt. Ce ar putea însemna acest lucru pentru vreme și climă | FOTO
Erupțiile explozive multiple ale Muntelui Ruang din Indonezia au aruncat lavă vulcanică atât de sus încât a ajuns în al doilea strat al atmosferei, la zeci de mii de kilometri deasupra solului.
Erupțiile Muntelui Ruang au ejectat un nor masiv de cenușă și au trimis lava vulcanică la peste 20 metri în aer, conform estimărilor prin satelit – aproximativ cu șapte metri mai sus decât zboară de obicei un avion comercial, scrie CNN.
With Mount Ruang’s eruption a few days ago, sulphur dioxide from the volcanic ash has started to spread towards Malaysia.
Here are some precautions you should be taking ⚠️ #MountRuang #TVSarawak #TVSEntertainment pic.twitter.com/RDMRhd7we7
— TVS Entertainment (@TVS_Ent) April 24, 2024
Impactul erupției asupra vremii și climei începe să fie mai clar, chiar dacă pericolul prezentat de vulcan persistă și evacuările continuă.
Este posibil ca vulcanii să aibă un impact pe termen scurt asupra climei – inclusiv răcirea temperaturii globale – datorită gazelor pe care le injectează în atmosferă. Cu toate acestea, influența Muntelui Ruang asupra climei va fi probabil minimă, conform lui Greg Huey, președintele Școlii de Științe ale Pământului și Atmosferice de la Georgia Tech.
Și condițiile meteorologice zilnice din apropierea Muntelui Ruang – cum ar fi temperatura, norii și ploaia – probabil nu vor fi influențate de vulcan pentru mult timp, a declarat Huey pentru CNN.
Muntele Ruang, un stratovulcan de 725 de metri pe Insula Ruang din provincia Sulawesi de Nord din Indonezia, a erupt de cel puțin șapte ori de marți seara, a spus agenția de vulcanologie a țării. Stratovulcanii pot produce erupții explozive deoarece forma lor conică permite acumularea de gaze, conform vulcanologilor.
Cenușa vulcanică este de obicei un amestec de solide zdrobite – inclusiv roci, minerale și sticlă – și gaze, cum ar fi vaporii de apă, dioxidul de carbon și dioxidul de sulf, conform NASA.
Solidele zdrobite generează o mulțime de electricitate statică în norii de cenușă pe măsură ce se lovesc unul de altul, rezultând în spectacole intense de fulgere, conform lui Huey.
Cenușa densă de la suprafață creează o calitate periculoasă a aerului și provoacă un efect de răcire temporară deoarece blochează lumina solară. Odată ce erupția activă se oprește, cenușa începe să se așeze.
Dar cenușa care ajunge la sol poate fi ușor ridicată înapoi în aer de vânturi. Picăturile de apă se adună adesea pe cenușă în aer și formează nori de furtună care pot descărca ploaie sau pot produce fulgere.
Unele gaze din erupțiile Muntelui Ruang s-au înălțat atât de sus încât au pătruns în stratosferă, al doilea strat al atmosferei Pământului. Acesta este situat chiar deasupra troposferei, unde are loc toată viața și vremea.
În 1991, Muntele Pinatubo – un alt stratovulcan – a erupt în Filipine și a produs cel mai mare nor de dioxid de sulf măsurat vreodată. Erupția a eliberat peste 17 milioane de tone de gaz în atmosferă și a dus la o scădere a temperaturii globale de aproximativ 0,5 grade Celsius (0,9 grade Fahrenheit) care a durat aproximativ un an, conform United States Geological Survey.
 (5).webp)
