Analiză Inspectorul Pro. Ce cantitate de metale grele există în fructele de mare din comerț

Autorităţile sanitar-veterinare ar trebui să controleze importurile, însă recunosc că verifică un TIR din 10. Iar marfa contaminată e retrasă doar dacă este descoperită.

Mâncăm fructe de mare cu metale grele! Nu e niciun dubiu. Cele mai multe importuri congelate conţin urme de plumb, cadmiu, mercur, arseniu ori aluminiu. Toxine extrem de periculoase care, odată acumulate în organism, rămân acolo zeci de ani şi ne otrăvesc puţin câte puţin. Gândiţi-vă numai că într-un an România importă fructe de mare în valoare de peste 250 de milioane de euro.

Echipa de la Inspectorul Pro a vrut să afle ce cantitate de metale grele exista în fructele de mare comercializate în magazinele româneşti. Trei feluri de produse - alese la întâmplare - au fost duse la analiză. Testele au fost făcute de Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

După două săptămâni, rezultatele au confirmat prezenta metalelor grele în toate produsele analizate.

Citește și

VIDEO. „Aici se vând case cu un dolar!” Romania, micul sat depopulat din Pennsylvania văzut prin ochii a doi români

Tudor Oana: "La prima probă, inelele de calamar, s-au găsit la cadmiu uşoare urme de cadmiu, şi anume 0,08 mg/kg, iar la plumb s-au detectat 0,03 mg/kg. La midii, la cadmiu s-au detectat uşoare urme şi anume 0,17 mg/kg. La caracatiţa uşoare urme la cadmiu şi anume 0,35 mg/kg,”

Potrivit Regulamentului European de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, fructele de mare se pot comercializa chiar dacă au metale grele. Doar că valorile nu trebuie să depăşească 0,5 mg pe kilogram la crustacee şi 1 mg la moluşte şi cefalopode.

În cazul nostru, limitele NU au fost depăşite. Dar legea e una, Sănătatea e alta. Radu Tincu - medic primar în secţia de toxicologie a Spitalului Clinic de Urgenţă din Capitală - atrage atenţia că toxinele acumulate în timp sunt devastatoare pentru organism.

Radu Tincu, toxicolog: "Dacă le cumulam şi le adunăm la cât mâncăm în fiecare zi 365 de zile şi o viaţă întreagă, ajungem ca la o anumită vârstă 40-50 de ani să avem o cantitate anormal de ridicată. Din momentul în care s-au depozitat, le trebuie în medie 10-15-20 de ani, în funcţie de metal să poată să fie eliminate din organism."

Datele arată ca un român mănâncă, în medie, 6,3 kilograme de peşte şi fructe de mare pe an. Dacă luăm drept exemplu caracatiţa din Vietnam - testată în laborator - vom observa că în 10 ani, ne-am alege cu 2,52 miligrame de plumb şi 22 de miligrame de cadmiu în organism, adică foarte mult.

Iar consecinţele intoxicării cu metale grele sunt cancere, boli hepatice, afecţiuni articulare, tulburări ale sistemului nervos şi boli neurodegenerative precum Alzheimer ori Parkinson.

Radu Tincu, toxicolog: "Este clar o explozie de patologii care acum câţiva ani nu erau şi sunt din ce în ce mai intense tocmai pentru că ne expunem la foarte multe toxice. "

Şi atunci ne întrebam, pe bună dreptate, ce face statul pentru sănătatea noastră? Ei bine, în cazul toxinelor din fructele de mare, impune importatorilor nişte teste. Şi cam atât.

Mihai Dărmănescu: ”N-ai cum să faci la fiecare lot. Tre' să faci, că sunt şi scumpe, şi iau şi mult timp, faci conform legii de două ori pe an. ”

Managerul general al acestei societăţi - Mihai Dărmănescu - povesteşte că din depozitele sale pleacă spre magazine aproximativ 800 de tone de fructe de mare pe an. De aici provine şi caracatiţa testată de noi - care a ieşit cu cel mai ridicat conţinut de cadmiu.

Mihai Dărmănescu: ”Organismul uman are o funcţie de adaptare incredibil de puternică, adică cum explicaţi că oamenii trăiesc şi astăzi la Cernobâl? Sincer, pe mine nu mă îngrijorează! Atâta vreme cât e o treime din limita maximă admisă legal…..”

O reacţie similară au şi reprezentanţii celeilalte fabrici care livrează anual 1200 de tone de creveţi, crustacee, calamar, caracatiţa, sepie şi homari. Din depozitele lor au plecat spre magazine inelele de calamar provenite din China - depistate de noi cu urme de cadmiu şi plumb. Alesia Brânzila, directorul de achiziţii, invoc[ acelaşi aspect: încadrarea în limite legale.

Rezultatele ar trebui totuşi să îi sperie şi pe manageri, spun medicii. Pentru că aceste limite legale au fost stabilite acum mai bine de 10 ani. Iar sursele de contaminare a alimentelor cu metale grele s-au înmulţit de atunci, de la un an la altul.

Radu Tincu, toxicolog: ”Nu avem o imagine globală. Fiecare metal greu sau fiecare toxic a fost analizat în mod unitar. Adică ne-am raportat cât mercur trebuie să avem să ne facă rău, cât arseniu trebuie să avem ca să ne facă rău. Problema este ca ele adunate, pentru că organismul uman nu are doar mercur, poate să aibă şi cadmiu şi arseniu poate să aibă şi plumb, ele adunate, efectul de toxicitate creşte."

Suntem aşadar bombardaţi de chimicale şi toxine din toate părţile. Pe de o parte din cauza legii, care permite comercializarea produselor conţinând urme de metale grele.  Pe de altă parte, din cauza faptului că marfa importată e verificată prin sondaj: un tir din 10. Iar cea adusă din Uniunea Europeană, doar pe baza documentelor.

În urmă cu câteva luni, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare recunoştea ca în ceea ce priveşte produsele aduse din afara Uniunii Europene NU se iau probe de analiză din fiecare tir.

Ovidiu Zvorișteanu, director DSVSA București: ”Prima intrare anuală în România se verifică. În cazul în care trece bine nu insistăm. În cazul în care găsim depășiri notificăm autoritatea. Asta este legislaţia europeană, astea sunt dotările pe care le avem. ”

Aşadar, mare atenţie la ce cumpăraţi! Pentru că majoritatea produselor de peşte, aduse în ţară, sunt din gama de jos - susţine preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.

Stanciu Costel, preşedinte APC: ”Peştele care provine din crescătorii situate în Asia au un peşte din păcate contaminat atât cu metale grele, cât şi cu reziduri de antibiotice. ”

Dacă în 2010 aduceam în ţară fructe de mare în valoare de 7,6 milioane de euro, în prezent depăşim lejer cifra de 25 de milioane de euro pe an. Şi atunci poate nu ar fi rău dacă autorităţile ar relua discuţia despre limitele maxime admise de metale grele. Cu atât mai mult cu cât consumul de peşte din România s-a dublat în ultimii 10 ani. Iar importurile de fructe de mare s-au triplat

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024