Cum au evoluat obiceiurile de consum ale românilor în ultimii 20 de ani. Explicațiile specialiștilor

În schimb, indicele prețului de consum pe mărfuri nealimentare a crescut considerabil anul acesta față de acum două decenii.

Ponderea mărfurilor alimentare în construcția IPC este anul acesta 3226, iar în 2003 era 4434, deci a scăzut cu 1208. Au scăzut considerabil ponderile unor produse precum pâinea, porumbul, legumele, uleiul, conservele de carne, laptele, zahărul sau cafeaua. Specialiștii spun că preferințele de consum variază în funcție de mai mulți factori precum puterea de cumpărare, contextul economic, domiciliul consumatorului, vârsta, statutul social.

Creșterea salariului mediu în România, impact esențial asupra schimbării preferințelor de consum

Bogdan Belciu, economist: „În ultimii 20 de ani salariul mediu în România a crescut de peste 4 ori, ceea ce a avut un impact esențial asupra schimbării preferințelor de consum. Practic, necesitățile de bază ale consumatorilor nu s-au schimbat fundamental, dar pe măsură ce puterea de cumpărare a crescut, nu am mâncat mai mult, ci am mâncat mai bine, și pe de altă parte, am investit mai mult în locuințele noastre.”

Un rol important în evoluția comportamentului de consum a fost reprezentat și de canalele de vânzare mult schimbate și de rețelele de proximitate. Dacă după Revoluție, românii își doreau să cumpere produse de la branduri internaționale pe care înainte le găseau cu greu, acum multe branduri românești au recâștigat teren.

Citește și

Cum au ajuns românii să-și cumpere singuri contoare de consum de energie

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Bogdan Belciu, economist: „Consumatorii din România și-au aliniat foarte mult preferințele cu cele ale consumatorilor occidentali, și-au rafinat gusturile și alegerile și au învățat repede să citească „printre rândurile” reclamelor comerciale.”

Specialiștii spun că în ultimul an motivațiile sunt mai degrabă raționale decât emoționale, iar produsul intern brut în România a crescut semnficativ față de acum două decenii.

Marius Luican, specialist în cercetare de piață: „Anul acesta, motivele sunt simple, avem niște amenințări de reduceri bugetare la stat, deci aici lucrurile țin mai ales de puterea de cumpărare. Nu sunt neapărat niște obiceiuri de consum în termen de modificări ale pachetelor de nevoi ale consumatorului. În ultimul an, motivațiile sunt mai degrabă raționale, țin de puterea de cumpărare, de administrarea diferită a bugetului etc. Produsul intern brut în România a crescut foarte mult.”

Plătim mai puțin, din venitul disponibil, pentru băuturile alcoolice

Ponderea băuturilor alcoolice în construcția IPC este anul acesta 132, iar în 2003 era 142. Așadar, plătim mai puțin, din venitul disponibil, pentru băuturile alcoolice, deși rămânem în topul consumului de alcool per capita la nivel european. Specialiștii au explicat efectul accizelor, mai ales asupra acestui obicei de consum, raportat la venitul total disponibil.

Lucian Fanea, economist: „Consumul de alcool rămâne destul de mare în România, iar Guvernul se bucură de acest lucru pentru că aduce mai multe taxe. Pe de altă parte, consumul de alcool în cantități mari are efecte negative asupra organismului și îngreunează în mod indirect sistemul de sănătate. Tu te bucuri că aduni mai multe taxe din accizele respective, dar cheltui mai mult apoi ca să îi tratezi pe oameni.”

Cumpărăm mai multe obiecte pentru locuință și mergem mai mult în vacanțe

Pe de altă parte, indicele prețului de consum pe mărfuri nealimentare a crescut semnificativ. Ponderea acestora în construcția IPC este anul acesta 4912, iar în 2003 era 3925. Suntem mai interesați să cumpărăm mobilă, electrocasnice, confecții, încălțăminte, cosmetice, articole de igienă, medicamente, iar în top au apărut și vacanțele. În schimb, suntem mai puțin interesați să achiziționăm cărți și reviste (ponderea acestora în construcția IPC este anul acesta 64, iar în 2003 era 155).

Lucian Fanea, economist: „În ceea ce privește interesul mai scăzut de a cumpăra cărți, foarte multă lume are acum acces la internet, avem foarte multă informație online. Majoritatea dintre noi am regăsit recreerea în altceva: foarte multe drumeții, foarte multe ieșiri în weekend, de aceea și această industrie de turism a explodat, și atunci nu mai ai când să citești.”

Evoluția obiceiurilor de consum în ultimii 20 de ani, din perspectiva unui sociolog

Sociologul Adrian Dan a explicat pentru stirileprotv.ro cum se urcă pe piramida lui Maslow pe măsură ce cresc veniturile și dacă există legătură direct proporțională.

Adrian Dan, sociolog: „Oameni cu mult mai puține resurse financiare pot atinge un grad de satisfacere al nevoilor mult superior altora cu resurse financiare semnificativ mai mari, care poate ajung să își satisfacă doar nevoile exemplificate de primele două trepte. Dar aici intervin două fațete ale factorului subiectiv de evaluare a ”împlinirii”: cel personal, intrinsec, și cel al „conștiinței colective”, extrinsec individului.”

De asemenea, specialistul a explicat și cât de mult contează stabilitatea dată de o inflație relativ redusă și mai ales constantă, fără mari variații.

Adrian Dan, sociolog: „Când prețurile cresc rapid și imprevizibil, devine mai dificil pentru indivizi și familii să-și permită bunuri și servicii esențiale, inclusiv nevoi de bază.”

„Egalitate în fața sărăciei”

Acesta a explicat, de asemenea, și cât de mult contează perioada comunistă, decapitalizarea, lipsa meritocrației, penuria în comportamentul nostru actual.

Adrian Dan, sociolog: „Perioada comunistă a adus cu sine și o nivelare masivă a nivelului de trai, dar mai degrabă a semănat cu un fel de „egalitate în fața sărăciei” și nu „egalitate întru bogăție”!”

În felul acesta, spune Adrian Dan, echilibrul dintre viața profesională și viața privată, sănătatea și bunăstarea ar putea deveni o prioritate pentru oameni. Aceste modificări duc la schimbări în tiparele de consum pe termen lung.

Câștigul salarial mediu brut în România

Creșterea salariului mediu în România a avut un impact esențial asupra schimbării preferințelor de consum. Conform INS, câștigul salarial mediu brut în anul 2003 era de 6,637,868 de ROL, iar anul acesta este de 6.789 de lei. De asemenea, în 2003, rata inflației era de 1,1, iar în luna iunie a acestui an – 10,3.

Anul 2003 - câștigul salarial mediu brut: 6637868

Anul 2004 - câștigul salarial mediu brut: 8183317

Anul 2005* - câștigul salarial mediu brut: 968

Anul 2006 - câștigul salarial mediu brut: 1146

Anul 2007 - câștigul salarial mediu brut: 1396

Anul 2008 - câștigul salarial mediu brut: 1761

Anul 2009 - câștigul salarial mediu brut: 1845

Anul 2010 - câștigul salarial mediu brut: 1902

Anul 2011 - câștigul salarial mediu brut: 1980

Anul 2012 - câștigul salarial mediu brut: 2063

Anul 2013 - câștigul salarial mediu brut: 2163

Anul 2014 - câștigul salarial mediu brut: 2328

Anul 2015 - câștigul salarial mediu brut: 2555

Anul 2016 - câștigul salarial mediu brut: 2809

Anul 2017 - câștigul salarial mediu brut: 3223

Anul 2018 - câștigul salarial mediu brut: 4357

Anul 2019 - câștigul salarial mediu brut: 4853

Anul 2020 - câștigul salarial mediu brut: 5213

Anul 2021 - câștigul salarial mediu brut: 5535

Anul 2022 - câștigul salarial mediu brut: 6095

Anul 2023 - câștigul salarial mediu brut: 6789

*) Începând cu anul 2005, câștigurile sunt disponibile în RON.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani