Bancnota cu cea mai mare denominare din lume este din Ungaria. Cine o are în colecție poate câștiga o sumă importantă
Bancnota cu cea mai mare denominare din lume este cea maghiară de 100 de milioane de trilioane de pengő, un produs al hiperinflației care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial în Ungaria.
Înainte de introducerea forintului, Ungaria a folosit pengő, notează Daily News Hungary.
Pengő a fost o monedă maghiară populară introdusă după Primul Război Mondial cu ajutorul împrumuturilor occidentale. A înlocuit coroana devalorizată după inflația din 1918-1919-1920.
Durata de viață a banilor a fost scurtă, a fost folosită doar între 1927 și 1946. Cu toate acestea, a trecut prin cea mai mare hiperinflație din lume, ceea ce a dus la denominări de neînțeles.
Când guvernul maghiar a introdus forintul, 1 forint era egal cu 400.000 de septilioane de pengő. Rezultatul a fost că nimeni nu a schimbat pengő în forint, astfel că gunoierii au măturat bancnotele de pengő pe străzile din Ungaria.
Cea mai mare hiperinflație din lume a însemnat că moneda maghiară a pierdut anual 2 900 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000% (26 de zerouri) din valoarea sa. În cea mai gravă perioadă a hiperinflației, în iulie 1946, prețurile s-au dublat la fiecare 15 ore, scrie origo.hu, conform sursei citate.
Ca urmare, oamenii au început să arunce banii de hârtie, deoarece erau inutili. Criza a afectat cel mai mult populația urbană, astfel că mulți orășeni au fost nevoiți să se îmbarce în trenuri și autobuze pentru a face troc de bunuri pentru alimente în satele din apropiere. Așa au început sătenii să achiziționeze radiouri și alte produse "high-tech" în a doua jumătate a anilor 1940, la schimb cu carne de porc sau ceva grâu.
Bancnotele de o sută de milioane de b.-pengő sunt rare și valoroase
Denumirea monedei s-a transformat rapid din pengő în milpengő (milion "millió" pengő), apoi în b.-pengő (trilion "billió" pengő). Dacă în septembrie 1945 maghiarii erau obișnuiți să plătească patru sute de pengő pentru un obiect, nouă luni mai târziu, acel obiect costa un trilion de trilioane de pengő.
Cea mai mare valoare nominală a fost o bancnotă de hârtie în valoare de o sută de milioane de b.-pengő, introdusă la 11 iulie 1946. Nu a durat mult timp. Forintul a înlocuit pengő la 1 august 1946.
Prin urmare, nu prea multe bancnote de o sută de milioane b.-pengő au intrat în circulație, astfel încât această valoare nominală este rară.
Colecționarii sunt dispuși să dea o mulțime de bani pentru aceste bancnote. Este interesant faptul că există foi întregi tipărite care conțin 35 de bancnote neatinse. Acestea sunt cele mai valoroase elemente.
O bancnotă de o sută de milioane de trilioane de pengő este extrem de vandabilă. Costă 300-500.000 de forinți (770-1.284 EUR), în funcție de starea sa.
Bancnota este populară nu numai în rândul colecționarilor maghiari, ci și în rândul străinilor.
Sursa: Daily News Hungary
Etichete: Ungaria, inflație, moneda, bancnota,
Dată publicare:
19-02-2024 14:31
