Stresul contribuie la creșterea glicemiei. La ce riscuri ne supunem dacă ne enervăm
În stresul provocat de o infecție crește glicemia. În stresul psihilogic, de asemenea, crește glicemia. Pe termen scurt, ne ajută să ne luptăm.
Pe termen lung, stresul ne distruge tocmai capacitatea de luptă. Mai multe detalii în emisiunea Doctor De Bine.
O infecție cu un virus, ori cu o bacterie, intră în luptă globulele albe din sânge numite leucocite și au nevoie de energie. Energia e furnizată de zahărul din sânge, adică de glicemie. Din aceasta cauză, în orice infecție, glicemia crește.
Stresul crește glicemia
Luptă sau fugi. Sunt singurele două posibilități, pe care le cunoaștem în fața unui pericol. Vorbim despre stresul psihologic, care și acesta crește glicemia. Pe termen lung, modificările sunt în lanț.
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Secretându-se în permanență cortizol, are receptori la nivelul ADN-ului celular și de asta el modifică în timp metabolismul glucidic, metabolismul lipidic. Dă tulburări pe tiroidă”.
Stresul cronic nu ne apară, ci distruge sistemul imunitar uman, explică profesorul în imunologie Veronica Lazăr.
Prof. univ. dr. Veronica Lazăr de la Facultatea de Biologie: „Hormonii, stresul sunt receptionați ca semnale și de către celulele sistemului imunitar. Până la urmă întregul organism e o rețea de sisteme. Comunică între ele. Stresul neuropsihic este imunosupresor, deci scade capacitatea de reacție a organismului”.
Hormonii de stres
Prima oară e afectată imunitatea de la nivel celular, dependentă de limfocitele T. Aceste celule ne apără de virusuri și se lupta cu eventuale celule tumorale apărute în organism.
Hormonii de stres, pe termen lung, lovesc apoi anticoprii din sânge. Șubrezirea cauzată de stresul cronic nu doare. Celulele imunitare nu sunt inervate, deci nu dor. Apar în schimb, des, infecțiile virale care pot fi urmate de infecții bacteriene.
 (5).webp)
