Pielea și sistemul nervos sunt în comunicare directă. Stresul se vede la nivelul pielii

×
Codul embed a fost copiat

Descuamările scalpului au nevoie de control medical. Au legătură cu nivelul perceput de stres. Ne explică dr. Oana Firescu, medic primar dermatolog.

Andreea Groza: Ce înseamnă aceste descuamări, pe care le numim mătreață?

Dr. Oana Firescu: Observăm o descuamare accelerată a primului strat de piele, de pe suprafața scalpului. În mod normal, ar trebui să apară aceste descuamări la fiecare 28 de zile. Pielea sănătoasă se regenerează la fiecare 28 de zile.

Când vorbim despre mătreață, descuamările masive apar la fiecare 13-14 zile. Totul pornește de la glandele sebacee. Ele secretă sebum, care ne protejează. Dar, în condiții de stres, de schimbări hormonale, vor secreta exagerat. Secreția de hormoni androgeni (crecută în stresul cronic) determină această secreție exagerată.

Există o formă de mătreață uscată - cea mai frecventă.

Citește și
medic doctor
Orice pată sau formaţiune care apare pe față, urechi sau scalp trebuie verificată de către medic în cel mult 2 săptămâni
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Există o formă de mătreață grasă - asociată cu o secreție mare de sebum, părul are aspect neîngrijit.

Andreea Groza: Cum am putea să facem diferența între mătreață și dermatită seboreică, având în vedere că apar descuamări în ambele situații?

Dr. Oana Firescu: Sunt stadii diferite ale aceleiași condiții, în care de află pielea. Dermatita seboreică este forma gravă. Apar și zone roșii, cu mâncărime. Și descumări albe, galbene, total inestetice. Le găsim nu doar pe scalp, ci și în alte zone grase ale pielii.

Andreea Groza: Aceste descuamări apar în zonele, care produc în mod normal mult sebum, zonele grase ale pielii. Observăm aici o reacție în lanț?

Dr. Oana Firescu: Da. Bariera pielii, reprezentată de bacteriile bune, protectoare, nu mai e perfectă.

În aceste condiții, niște fungi, ciuperci adică, care trăiesc în mod normal pe piele, încep să prospere. Vorbim despre Malassezia.

De aceea, când atacăm mătreața, avem nevoie și de substanțe active, anti-fungice, care țintesc tocmai acești fungi.

Andreea Groza: În adolescență, dar și la menopauză, avem fluctuații hormonale mari. Favorizează apariția acestor descuamări anormale?

Dr. Oana Firescu: Da, ambele perioade. În adolescență, atât fetele cât și băieții pot avea mătreață, din cauza acestor fluctuații ale hormonilor androgeni. La menopauză, din nou condițiile hormonale sunt factor predispozant pentru mătreață.

Andreea Groza: Cum reușim să ținem în control mătreața?

Dr. Oana Firescu: Cu substanțe active.

Începem cu un tratament de atac - 6 săptămâni. La șamponare, se și masează scalpul, se lasă 3 minute să acționeze substanțele active. De 3 ori pe săptămână.

Apoi un tratament de întreținere, perioadă lungă de timp, în care alternăm șamponul, care are substanțe active, cu unul pentru piele sensibilă.

Și ținem cont că pielea este oglinda sistemului nervos. Ne arată că suntem într-o condiție cronică de stres. Și trebuie să învățăm să facem și pauze.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
O femeie a rămas uimită când a început să-i crească păr pe nas, după o operație de reconstrucție. GALERIE FOTO
O femeie a rămas uimită când a început să-i crească păr pe nas, după o operație de reconstrucție. GALERIE FOTO

Trinity Rowles, în vârstă de 20 de ani, a fost nevoită să-și pună grefe de piele de pe scalp pentru a-și reconstrui nasul, după un accident care i-a schimbat viața.

Orice pată sau formaţiune care apare pe față, urechi sau scalp trebuie verificată de către medic în cel mult 2 săptămâni
Orice pată sau formaţiune care apare pe față, urechi sau scalp trebuie verificată de către medic în cel mult 2 săptămâni

 Față, urechi, scalp. Găsim extrem de multe vase de sânge şi terminaţii nervoase în aceste zone anatomice.

De ce sunt periculoase leziunile pe faţă, pe scalp sau pe urechi. Sfatul specialiștilor
De ce sunt periculoase leziunile pe faţă, pe scalp sau pe urechi. Sfatul specialiștilor

O leziune pe faţă, pe scalp sau pe urechi este mult mai periculoasă decât aceeaşi leziune, spre exemplu, pe torace. De aceea, orice pată sau formaţiune care apare trebuie verificată de către medic în cel mult două săptămâni.

(P) Beneficiile “aurului Marocului” pentru păr. Cum folosim uleiul de argan pentru un scalp sănătos și un păr bogat
(P) Beneficiile “aurului Marocului” pentru păr. Cum folosim uleiul de argan pentru un scalp sănătos și un păr bogat

Stilul de viață modern presupune stres, oboseală, mâncat pe fugă și incorect, iar toate acestea se pot răsfânge și asupra sănătății părului.

Stresul zilnic are impact direct asupra scalpului, crescând producția de sebum
Stresul zilnic are impact direct asupra scalpului, crescând producția de sebum

Scalpul este cel mai frecvent motiv pentru care apelați la dermatolog, spun statisticile.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.