Cum se pot remite și vindeca afecțiunile asociate obezității. Sfaturile chirurgului Cătalin Copăescu

×
Codul embed a fost copiat

Prof. Dr. Cătălin Copăescu, Chirurg de Excelență în chirurgia obezităţii, ne povestește cum se pot remite şi vindeca afecţiunile asociate obezităţii.

Prof. Dr. Cătalin Copăescu explică și cum se îmbunătățește funcția sistemului imunitar după chirurgia bariatrica si metabolica, într-un interviu acordat corespondentului PRO TV, Andreea Groza, la emisiunea ”Doctor de bine”, difuzată pe stirileprotv.ro.

Prof. dr. Cătălin Copăescu a introdus în România conceptele de „chirurgie metabolică” și „chirurgia diabetului”. Chirurgia obezitatii prin tehnici minim invazive, laparoscopice sau robotice, are numeroase avantaje, fiind indicată în tratamentul obezitatii si a multor afectiuni asociate. Astfel, cu ajutorul acestui tip de tratament chirurgical minim invaziv, pacientul va avea mai puține dureri după operație, cicatrici mult mai mici (de cativa mm), risc minim de complicații postoperatorii și o spitalizare redusă.

Un supraponderal nu suferă doar fizic, din cazua kilogramelor de țesut adipos. Sistemul imunitar începe să lupte împotriva sa. Celule imune, numite macrofage, se infiltrează în țesutul gras și determină inflamație. În cazul infecției cu un virus, inflamația este dublă și periculoasă. Această situație biologică a fost demonstrată de pandemie.

Obezitatea este o boală care generează și alte boli

 

Obezitatea vulnerabilizează întreg organismul uman. Observăm în trei direcții principale această boală.

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

”În primul rând, prezența țesutului adipos în exces generează o reacție inflamatorie sistemică, în lanț. Spre exemplu, un pacient cu obezitate, dacă vede la analizele uzuale un VSH mărit sau un fibrinogen mărit (teste de sânge care arată și prezența inflamației) se gândește la infecții. Nu se gândește că reacția de inflamație este generată tocmai de țesutul gras. Iar inflamația cronică determină vulnerabilizarea tuturor reacțiilor din organism”, spune prof. dr. Cătalin Copăescu.

Pe acest fond de inflamație cronică, prezența țesutului gras, inclusiv în aparatul respirator, face ca schimburile de gaze să nu aibă loc în mod corect. Consecința? Fiecare celulă se oxigenează slab.

Și, în al treilea rând, un pacient care suferă de obezitate, va avea sindrom pro-coagulant. Adică sângele se coagulează mai repede decât în cazul unei persoane sănătoase.

Pe toate aceste trei direcții acționează și virusul SARS-COV-2.
”Noi vorbim însă de ani de zile de o pandemie a obezității în toată lumea. Afectează peste 700 de milioane de oameni. Cunoaștem bine această boală și cum vulnerabilizează organismul uman. Pe acest fond, a apărut o altă situație - pademia SARS-COV-2, care găsește această populație care sufera de obezitate vulnerabilă în fața oricărei agresiuni virale!”, spune Prof. Dr. Cătalin Copăescu.

Obezitatea trebuie tratată!

 

Există la îndemână tratamente conservatoare: dietă și sport. ”Dar dacă nu reușim să controlăm simptomele obezității și anume - foame exagerată și senzația de sațietate ce apare cu întârziere - orice rețetă de pierdere ponderală are un impact modest din păcate”, spune Prof. Dr. Cătalin Copăescu, chirurg de excelență în chirurgia metabolică și bariatrică. ”În acest caz, chirurgia obezitatii este cea mai eficientă variantă terapeutică, ce ofera rezultate pe termen lung, pacientul se poate mentine la o greutate normala.”.

De ce chirurgia obezității are efecte pe termen lung?

Chirurgia obezității influențează senzația de foame și sațietate. Un pacient, care a suferit o astfel de intervenție chirurgicală, nu va fi afectat psihic că mănâncă mai puțin.

”Noi interferăm cu mecanismele care au determinat acumularea excesivă de țesut adipos. Este vorba de mecanisme neuro-entero-homonale, care dau comandă creierului și pe baza cărora funcționăm. Întrerupem aceste comunicări neuro-hormonale de la nivelul tubului digestiv. Nu mai apare foamea exagerată. Și se mobilizează depozitele de grăsime, adică energia depusă în țesutul gras. Mobilizarea energiei din țesutul adipos se produce în decurs de câteva luni. În prima lună de la intervenția chirurgicală, pacienții pierd aproximativ 20% din excesul ponderal. Și în primul an, pot ajunge la nivelul de normalitate ponderală în raport cu înălțimea și cu vârsta”, spune prof. dr. Cătalin Copăescu.

Prin intervenția chirurgicală efectele sunt de durată, pacientii reusesc sa isi mentina o greutate optima. Operația se face laparoscopic sau robotic. Rata de complicații după operație este de 0,1% iar reintegrarea in viata socio-profesionala este una mult mai rapida fata de interventiile clasice (prin chirurgie deschisa). ”După intervenție, acele depozite de grăsime, care au invadat țesuturile, se mobilizează și sunt eliberate. În plus, se normalizează glicemia, displipidemiile, modificările pro-inflamtorii, modificările pro-coagulante si modificările hormonale, toate prezente în obezitate. Nu e puțin lucru să nu mai iei medicamente pentru diabet, să nu mai faci insulină. Nu e puțin lucru să ai din nou tensiunea arterială normală. Să nu mai ai pauze în respirație în somn, așa numita apnee de somn”, spune prof. dr. Cătalin Copăescu.

Cum influențează chirurgia obezitării diabetul?

Din cele patru tipuri acceptate de operații în chirurgia metabolică, bypass-ul gastric are cel mai bun profil risc vs. beneficii la majoritatea paciențdilor cu diabet de tip 2. Presupune scurt-circuitarea unei părți importante din stomac și a primei porțiuni din intestinul subțire. Procedura de bypass gastric este eficientă datorită unor mecanisme restrictive, dar și entero-hormonale complexe. Studiile sugerează că procedura chirurgicală crește sinteza unor acizi biliari, care fac ca celulele să fie mult mai sensibile la acțiunea insulinei, pe de o parte, iar pe de altă parte reduc absorbția intestinală de glucoză, având ca efect scăderea nivelului glicemiei si remiterea diabetului zaharat de tip 2.

Chirurgia obezității permite plăcerile alimentare anterioare

Dupa operație, nu mai apare senzația acută de foame. Pacienții pot să se bucure de plăcerile alimentare anterioare, se vor sătura cu mai puțin, adică se vor sătura cu un cubuleț de ciocolată și nu cu toată tableta de ciocolată. Este foarte important ca in urma interventii sa urmam sfaturile nutritionistului si sa alegem cu atentie alimentele, pentru a asigura o dieta echilibrata. Pacienții intră de asemenea într-un program de urmarire, în care vor fi evaluați periodic de echipa medicală, și în care vor primi vitamine și mineralele necesare, pentru a prevenii eventuale carențe. In urma interventiei chirurgiacale pacientii vor primi o dieta speciala, in etape, care ii ajuta sa vindece stomacul in urma interventiei dar si sa le asigure toate sursele energetice de care au nevoie.

Ce se întâmplă după operație în privința sistemului imunitar?

"După intervenția chirugicală, ne așteptăm la normalizarea tuturor funcțiilor organismului uman. Normalizarea acestor funcții înseamnă și normalizarea sistemului imunitar”, spune prof. dr. Cătalin Copăescu.

Ce ne-a arătat pandemia?

”Am operat mulți pacienți în această perioadă și le-am urmărit evuluția. Odată ce au scăzut în greutate, situația lor s-a normalizat. Mă refer la funcția respiratorie, la coagulare, la inflamația cronică. Unii dintre pacienții operați, care au avut timp să își regleze aceste funcții, au trecut prin boala COVID-19, fără să ajungă la forme critice!”, spune prof. dr. Cătălin Copăescu.

”Știm că obezitatea poate înseamna o situație critică, la întâlnirea cu un virus, nu neapărat cu SARS-COV-2. Așadar, a ne gândi să tratăm boala obezitate înseamnă să nu fim într-o situație vulnerabilă în fața amenințării unui virus”.
 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Cum ne putem regla colesterolul din sânge prin hrană. Cele mai importante alimente
Cum ne putem regla colesterolul din sânge prin hrană. Cele mai importante alimente

Deși avem o percepție negativă despre colesterol, să știți că este o grăsime esențială vieții și are funcții importante în organism. Fără colesterol nu se pot sintetiza sărurile biliare, hormonii sexuali sau vitamina D.

Când se formează mușcătura corectă a dinților și cum putem afla dacă avem nevoie de aparat dentar. Sfatul medicului
Când se formează mușcătura corectă a dinților și cum putem afla dacă avem nevoie de aparat dentar. Sfatul medicului

Mușcătura corectă se formează la șase ani, tot atunci trebuie și evaluată. Mușcărura corectă înseamnă echilibru muscular, dar și echilibrul articulațiilor feței.

Cât de periculoasă este albirea dinților. Mulți dintre medicii stomatologi nu recomandă această procedură
Cât de periculoasă este albirea dinților. Mulți dintre medicii stomatologi nu recomandă această procedură

Albirea dinților poate aduce un zâmbet mai frumos, dar mulți dintre medicii stomatologi nu recomandă această procedură. Poate duce la sensibilitate dentară, care apoi să creeze probleme grave.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.