UE face ordine în platformele digitale, de care depind peste un milion de români. „Au fost oameni dați afară de algoritmi”

×
Codul embed a fost copiat

28 de milioane de europeni, printre care și numeroși români care lucrează prin intermediul platformelor digitale, vor benefecia de drepturi suplimentare și ar putea deveni angajați cu normă întreagă.

Printre aceștia se numără livratorii și șoferii care lucrează prin intermediul aplicațiilor de ridesharing, care, în prezent, nu beneficiază de aceleași drepturi ca angajații cu contract de muncă.

“Au fost cazuri în care oamenii au fost dați afară de algoritmi, spune europarlamentarul Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.

Pîslaru a negociat, din această poziție, Directiva Europeană privind munca pe cele aproximativ 500 de platforme digitale care operează la nivelul UE.

„Există situații în care lucrezi într-o astfel de platformă ani de zile (...), ca să te trezești după aceea că nu ai pensie, nu ai nimic, din perspectiva viitorului sau a vechimii”, a avertizat Pâslaru, într-un interviu pentru EURomania, emisiune realizată de corespondentul Știrilor PRO TV Camelia Donțu.

Citește și
curier
Șoferii români se plâng de curierii străini care îngreunează traficul. „Aici oamenii respectă regulile, nu ca în țara mea”
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

"Oamenii aceștia (...) se pot trezi spre sfârșitul carierei lor că n-au niciun fel de protecție pentru perioada de la vârsta de pensionare încolo. Și asta este ceva ce îi va lovi foarte tare nu doar pe ei, ci și sistemele de protecție socială ale statelor membre”, a explicat europarlamentarul.

Directiva UE urmăreşte să clarifice statutul profesional al persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale şi să introducă primele norme europene privind gestionarea algoritmică şi utilizarea inteligenţei artificiale la locul de muncă.

Nu se știe clar câți români lucrează în platformele digitale. “Între unu și două milioane”

Camelia Donțu: Câte persoane lucrează în România pentru aceste platforme digitale?

Dragoș Pîslaru: Nu există o statistică oficială, pentru că nici n-a existat un interes al autorităților publice foarte mare pentru această zonă. Estimarea ar fi că discutăm între unu și două milioane de contractori și furnizori care sunt implicați. Luăm în calcul nu doar lucrătorii, ci și personalul mai larg al acestor platforme.

Camelia Donțu: Cum este plătit un astfel de lucrător, are dreptul la concediu, are asigurare de sănătate?

Dragoș Pîslaru: Am observat că în cazul acestor platforme digitale este foarte neclar care sunt raporturile: sunt raporturi de muncă, sunt activități independente... Dacă sunt raporturi de muncă, atunci protecția socială există sau nu există. (...)

Situația este că poți să lucrezi într-o astfel de platformă ani de zile, într-o relație care nu are o bază ca bază un contract de muncă, să te trezești după aceea că tu nu ai pensie, nu ai nimic în perspectiva viitorului sau vechimii, și asta este un lucru foarte foarte important.

Oamenii aceștia, dacă lucrează 10-20 de ani în relație de subcontractare independentă, se pot trezi spre sfârșitul carierei lor că n-au niciun fel de protecție pentru perioada de la vârsta de pensionare încolo. Și asta este ceva ce îi va lovi foarte tare nu doar pe ei, ci și sistemele de protecție socială ale statelor membre (...)

Dacă vorbiți cu livratori, veți vedea că unii merg pe bicicletă prin trafic, n-au niciun fel de asigurare de sănătate. Dacă ei, de exemplu, au un accident, dacă ar fi angajați, conform legislației Codului Muncii, ar trebui ca angajatorul să aibă o anumită responsabilitate, pentru că ei munceau, era o activitate de muncă făcută în virtutea unui contract de muncă. Acum, practic nu există responsabilitate nicăieri, și costurile sunt strict ale persoanelor care fac aceste activități (...)

„În România nu avem nimic. E ca o mică junglă”

Camelia Donțu: Și care este situația în România?

Dragoș Pîslaru: În România nu avem nimic. În România este o zonă care a stârnit interesul public când au existat niște conflicte între taximetriști și alte platforme digitale, și atunci s-a discutat un pic mai mult care ar trebui să fie echilibrul.

Și, ca să fie foarte clar, poziția mea este de a încuraja viitorul, tehnologia. Dar trebuie, în același timp, să înțelegi care sunt efectele pe care le ai în plan social.

Dar în afară de acest lucru, ce știm este că există un număr din ce în ce mai mare de lucrători care vin din afara României, din țări din zona asiatică (...) și vă pot spune, din discuțiile pe care le-am avut direct cu lucrători, pentru o țară europeană care clamează protecția socială europeană, condițiile pe care le au acești jucători sunt destul de dificile. (...)

“Lucrează fără să fie echipați corespunzător pentru condițiile de temperatură, sau își riscă inclusiv viața mergând în trafic în condițiile în care nu este foarte clar care sunt regulile pe care trebuie să le respecte.

Adică sunt lucruri care dau senzația unei mici jungle, în care fiecare e pe cont propriu, iar platforma digitală se consideră doar o aplicație digitală fără nicio responsabilitate. Iar undeva pe parcurs, sunt mai mulți intermediari care cumva profită oarecum legitim, e normal - e antreprenoriat - dar și ilegitim sau imoral, de aceste condiții proaste ale lucratorilor pe platforme.”


“Sunt cazuri în care livratorii sau șoferii sunt dați afară de algoritmi”

Dragoș Pîslaru: Există cazuri, deja, unde ești dat afară de algoritm, ți se taie din bani de algoritm, pur și simplu ai decizii ale algoritmilor care nu pot fi contestate vorbind cu o persoană responsabilă.

Și asta, pentru Parlamentul European, este o problemă legată de reglementare etică a Inteligenței Artificiale. Ce dorim noi este ca orice persoană care este într-o astfel de relație, lucrător pe platforma digitală, să poată vorbi cu cineva, să aibă dreptul de a contesta, de a vorbi cu cineva referitor la decizia algoritmilor (...)

Dacă șoferul primește un calificativ prost pe o anumită cursă, poate dintr-o eroare sau nu, există posibilitatea ca să-i întrerupă activitatea o oră, două, cinci ore, să nu-i mai dea acces la acea platformă.

Există, în acest caz, situația în care s-a întâmplat într-adevăr ceva urât și ar trebui penalizat pentru comportament șoferul, și asta poate fi parte dintr-un contract între șoferi și platformă.
 

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Șoferii Uber și Bolt - ce reguli vor trebui să respecte dacă nu vor mai fi considerați lucrători independenți, ci angajați
Șoferii Uber și Bolt - ce reguli vor trebui să respecte dacă nu vor mai fi considerați lucrători independenți, ci angajați

Legislația Europeană este aproape de a constrânge companiile de ridesharing precum Uber și Bolt să îi angajeze pe șoferii care lucrează pentru ei. Acest lucru va avea efecte atât asupra costului curselor, cât și asupra lucrătorilor.

Șoferii români se plâng de curierii străini care îngreunează traficul. „Aici oamenii respectă regulile, nu ca în țara mea”
Șoferii români se plâng de curierii străini care îngreunează traficul. „Aici oamenii respectă regulile, nu ca în țara mea”

Numărul de muncitori străini veniți în România, în special din Asia, este tot mai mare. Unii sunt curieri și conduc haotic pentru că nu știu regulile de la noi.

Cât câștigă un șofer UBER. Documentele necesare pentru a face Uber
Cât câștigă un șofer UBER. Documentele necesare pentru a face Uber

În aprilie 2015, românii au făcut cunoștință cu Uber, primul serviciu de ride sharing. Având în vedere numărul mare de persoane care lucrează la Uber, oamenii s-au tot întrebat cât câștigă un șofer Uber și care sunt criteriile de angajare.

Recomandări
Rezultate alegeri locale 2024. În continuare, probleme mari la Sectoarele 1 și 2, conduse de Clotilde Armand și Radu Mihaiu
Rezultate alegeri locale 2024. În continuare, probleme mari la Sectoarele 1 și 2, conduse de Clotilde Armand și Radu Mihaiu

La trei zile de la alegerile locale din 9 iunie încă se numără voturi, după ce președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a interzis - până la obținerea datelor finale - orice întrerupere a procesului de verificare și centralizare.  

Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată
Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, cere demiterea imediată a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, acuzând că la alegerile de duminică s-ar fi comis "cele mai mari fraude electorale" din istoria recentă.

România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă
România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.