DNA cere cu fermitate desființarea SIIJ. Numai procurorii structurii sunt pregătiți să ancheteze corupții
DNA cere cu fermitate desființarea SIIJ și revenirea în aria de competență a procurorilor săi cercetarea magistraților suspectați de fapte de corupție.
„Direcția Națională Anticorupție s-a exprimat în mod ferm și constant pentru desființarea SIIJ și revenirea în competența sa a faptelor de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați.
Această poziție fermă a fost adusă la cunoștința opiniei publice și a instituțiilor cu atribuții în domeniu, în repetate rânduri, ea bazându-se pe argumente temeinice.
Subliniem din nou nevoia României de a dispune de o structură de combatere a corupției, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă, funcțională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independență operațională și cu resurse umane și tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost deja creată încă din anul 2002 și funcționează de 20 de ani, aceasta fiind Direcția Națională Anticorupție” a transmis marți DNA, într-un comunicat.
Procurorii anticorupție au explicat motivele pentru care ar trebui să se ocupe de fapte legate de primirea de bani ori foloase, pentru exercitarea unor atribuții, indiferent de statutul social sau profesional al făptuitorului.
„Pentru coerența urmăririi penale în cauzele de corupție de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluția nu este slăbirea mecanismului deja creat și funcțional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele, asigurarea faptului că Direcția specializată are competență cu privire la toate sectoarele relevante ale societății și cu privire la toate funcțiile publice relevante.
Într-un stat ca România, în care nivelul de percepție a populației cu privire la corupție rămâne ridicat, combaterea corupției nu poate pierde din vedere sectoare esențiale pentru funcționarea unui stat, așa cum este sectorul judiciar. A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența. Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcționat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată. În contrast, în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnați 117 de magistrați (56 de procurori, 60 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată” a transmis DNA.
Dosarele de corupție sunt împrăștiate în 16 structuri
Anchetatorii vorbesc despre o disipare a resurselor, care va duce la o ineficiență clară a cercetărilor în toate dosarele de corupție.
„Pe de altă parte, nevoia de specializare a procurorilor și de creare a instituțiilor specializate în combaterea corupției prin mijloace penale, așa cum este DNA, este foarte clar prevăzută în convențiile internaționale la care România este parte și a fost subliniată în dese rânduri de Comisia Europeană și organizațiile internaționale. Cu titlu de exemplu, amintim art. 36 din Convenția ONU împotriva corupției1, sau art. 20 din Convenția Penală împotriva corupției a Consiliului Europei2.
Proiectul adoptat de Guvern, deși vizează desființarea SIIJ, nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă și reprezentanții sectorului judiciar. Dimpotrivă, soluția adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați.”
