Cutremur în România. Ce magnitudine a avut și în ce zonă a fost resimțit
Un cutremur slab, cu magnitudine 2,4, a avutt loc, vineri, în Oltenia, Gorj.
Seismul s-a produs la adâncimea de 13,6 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 42 km N de Drobeta-Turnu Severin, 54 km V de Târgu Jiu, 63 km SE de Reșita, 85 km S de Hunedoara, 99 km S de Deva.
Scenariu sumbru pentru România în cazul unui cutremur ca cel din ’77
În cazul unui cutremur asemănător celui din Taiwan, consecințele ar fi absolut dezastruoase pentru România. O spun cei care studiază modul în care mișcările pământului afectează clădirile, mai ales pe cele șubrede.
Doar în Capitală, cel puțin 2.000 s-ar putea prăbuși în cazul unui seism puternic, adică de 60 de ori mai multe față de 1977, când a fost ultimul mare cutremur care a îndoliat țara.
377 de clădiri din Capitală au risc ridicat de prăbușire în cazul unui seism major, arată datele oficiale. În realitate, lista clădirilor vulnerabile este mult mai lungă - peste 2.300 ar fi în pericol. Adică zeci de mii de apartamente. Asta pentru că cele mai multe dintre imobile au prins deja două mari cutremure - în 1940 și în 1977. La următorul s-ar putea să nu mai aibă același noroc, sunt de părere specialiștii.
Matei Sumbasacu, inginer constructor: „Dacă s-ar repeta un cutremur precum cel din 1977 acum am avea cam de 10 ori mai multe clădiri vulnerabilizate. În 77 vorbeam de câteva sute de clădiri care trecuseră prin cutremurul din 1940 și fuseseră lăsate nereparate. Acum vorbim de câteva mii de clădiri care au trecut și prin 40 și prin 77 și lăsate nereparate”.
Pe lânga asta, intervenția salvatorilor ar fi una foarte dificilă, din cauza modului în care s-a dezvoltat Capitala.
Dr. Dragoș Toma-Dănilă, cercetător științific INFP: „Multe scenarii atât ale autorităților, cât și ale cercetătorilor indică un număr mai mare de victime dacă un cutremur ca cel din '77 s-ar produce astăzi. E vorba de mii, poate zeci de mii de victime, contează foarte mult și magnitudinea care poate fi și mai mare, dar și momentul de producere, câți se află înăuntru, câți afară”.
Chiar dacă Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic ar reuși să reconsolideze 30 pe an, tot ar fi nevoie de peste 70 de ani. Birocrația este în continuare greoaie, chiar dacă legislația a fost simplificată. Doar contractarea unui constructor, de exemplu, durează între patru și șase luni.
Răzvan Munteanu, director AMCCRS: „În prezent avem în lucru 144 de clădiri, pentru trei dintre ele avem șantierele deschise, în sensul că avem schele pe ele, avem muncitori, sunt lucrări de consolidare. Pentru celelalte 141 sunt lucrări aflate în diferite etape de proiectare, estimăm ca anul acesta să deschidem alte noi 10 șantiere. De săptămâna viitoare o să începem evaluarea vizuală rapidă pe axa Romană-Universitate-Unirii”.
Acum cei de la Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, alături de specialiștii de la Fizica Pământului au montat senzori care să arate cum sunt afectate construcțiile de mișcările pământului. Astfel de aparate vor fi montate pe toate clădirile care urmează să fie reabilitate.
Acești senzori au rolul de a înregistra și de a transmite în timp real mișcările seismice. Asta o să îi ajute pe specialiști să înțeleagă comportamentul unei clădiri înainte să o consolideze.
Un bloc de două etaje urmează să fie consolidat, însă fără ca cei care stau în el să fie mutați. În cadrul unui proiect pilot, specialiștii vor încerca o soluție nouă în România, propusă de o Universitate din Olanda. Mai exact, pe exteriorul clădirii va fi montat un schelet din lemn lamelar, care îi va crește rezistența la seism.
Acestă soluție a fost de mult timp adoptată de japonezi, care și-au acoperit clădirile cu niște proteze metalice, care să le protejeze în cazul unui cutremur puternic.
 (5).webp)
