Analiză internațională: Când ar putea fi atins numărul maxim de cazuri de COVID-19 în România
Analizele epidemiologice internaţionale estimează pentru România un maxim de cazuri COVID-19, la sfârşitul lunii noiembrie, când se aşteaptă o triplare a necesarului de paturi, potrivit Prefecturii Suceava.
Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava, Alexandru Calancea, a estimat că, în perioada următoare, se va înregistra o creştere importantă a cazurilor de COVID-19 în spitalele din Suceava şi Rădăuţi, unde există deja un număr de 300 paturi dedicate bolnavilor infectaţi cu noul coronavirus.
"În acel moment este posibil să fie necesară o capacitate de cazare de aproximativ 900 de locuri, ambele spitale fiind depăşite. Printr-o decizie a DSP Suceava de a dedica 10% din fiecare unitate sanitară pentru patologia COVID, se obţine un număr suplimentar de 260 paturi, aspect ce a fost discutat cu managerii tuturor unităţilor medicale din judeţ în şedinţe ale CJSU anterioare", a explicat, marţi, Prefectura Suceava, potrivit Agerpres.
Potrivit reprezentanţilor SJU Suceava, obţinerea unei capacităţi suficiente de cazare şi tratare a cazurilor COVID presupune dedicarea unui număr mult mai mare de paturi în unele unităţi sanitare, dar trebuie menţinută şi o capacitate de tratare a patologiei non-COVID la nivelul judeţului în SJU, cea mai performantă şi cu o capacitate de cazare de 1.200 locuri, în condiţiile în care aici se gestionează majoritatea patologiei acute medicale şi chirurgicale din judeţ, respectiv 75% din patologia traumatică.
Potrivit lui Calancea, la nivelul judeţului există capacitatea de a gestiona patologii atât COVID, cât şi non-COVID, dacă se urmăreşte aplicarea a două principii, respectiv utilizarea personalului medical cât mai adecvat tratării patologiei COVID, începând cu implicarea mai întâi a medicilor de boli infecţioase, apoi a medicilor din celelalte specialităţi medicale compatibile (pneumologia, medicina internă, nefrologia, gastroenterologia, neurologia, cardiologia, diabetologia) şi implicarea mai întâi a unităţilor sanitare mai puţin dotate cu aparatură sau personal pentru gestionarea urgenţelor chirurgicale şi obstetricale şi la final a celor mai performante unităţi.
Analiza specialiştilor din SJU Suceava şi a medicilor epidemiologi de la DSP Suceava a fost aceea de a transforma progresiv unităţile din judeţ în sectoare COVID pentru formele uşoare.
Concluzia unanimă a fost că fără suportul şi colaborarea unităţilor spitaliceşti din judeţ şi în lipsa unui plan gradual care să asigure buna gestionare a resurselor umane şi materiale, a pacienţilor COVID, SJU Suceava nu va putea asigura asistenţa medicală a cazurilor non-COVID.
Prefectul Alexandru Moldovan a solicitat conducerii DSP Suceava să finalizeze activitatea de verificare şi analiză a unităţilor medicale din judeţ până joi şi să transmită către Ministerul Sănătăţii propunerile de introducere în circuitul de gestionare a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, urmând ca în şedinţa CJSU de vineri să prezinte lista spitalelor din judeţ ce vor prelua pacienţi COVID, inclusiv sectorul respectiv şi numărul de paturi aferent la fiecare unitate medicală în parte.
 (5).webp)
