Paradisul paraginii | România are stațiuni care și-ar putea pierde statutul, în timp ce primarii își aduc o ploaie de acuze
Paradisul paraginii, partea a III-a. România are numeroase stațiuni care și-ar putea pierde statutul, pentru că se bazau pe un singur obiectiv care este închis, pentru că nu mai există acces la resursele pământului.
Diverși investitori au preluat concesiunea resurselor minerale sau bazele de tratament, apoi au închis afacerile respective. Multe dintre destinații au rămas doar cu renumele, și o speranță că, în viitor, vor reveni investitorii în turismul de sănătate.
Băile Tușnad, o stațiune care este închisă în weekend
Ieftin și bun a devenit o raritate prin stațiuni, așa că fostele hoteluri și baze ale statului par încremenite în timp, în lipsa unor modernizări necesare. Băile Tușnad e o altă stațiune vestită pentru turismul balnear. Fosta policlinică moștenită din comunism și transformată în bază de tratament, e închisă în weekend. E anexată hotelului care poartă numele stațiunii și are program doar în timpul săptămânii. Modernizări s-au făcut doar la o parte dintre instalații, iar managerul hotelului declară că baza are contract și cu un alt hotel, de patru stele, din apropiere, doar că turiștii de acolo au refuzat să mai vină, după ce au văzut condițiile. În bază se fac băi cu apă minerală, dar există și un bazin cu apă sulfuroasă. Câțiva turiști spun că au venit de la Constanța, pentru că le acoperă angajatorul costurile, o dată pe an.
Turiști: „Facem rezervare și ne decontează societatea. Pe cinci zile, de luni până vineri”.
Din 2013, Primăria a construit un centru spa, la care piscina principală are apă de la rețeaua orașului și doar un al doilea bazin, mai mic, are apă minerală, trasă de la adâncime, și aceasta este, de fapt, cea benefică pentru afecțiunile reumatice. Tușnadul avea, cândva, un ștrand mezotermal, cu ape sulfuroase calde, foarte căutat, dar a ajuns o ruină, după privatizare.
Localnic: „Când am fost copil, prin anii 2000 am fost și eu, bazine exterioare, apă fierbinte”.
Bărbat: „De ani de zile, aici e dezastru. De ani de zile”.
Primarul recunoaște că turismul din stațiune nu este nici pe departe unul de sănătate. Orientarea autorităților locale, dar și a hotelierilor a fost, mai degrabă, către turismul convențional.
Zsolt Butyka, primarul stațiunii Băile Tușnad: „Putem spune că, undeva până la 20% cel mult, e turism balnear”.
Ploaie de acuzații între actualul și fostul edil
La Băile Tușnad plouă cu acuzații între actualul și fostul edil. Aflat la primul mandat, primarul declară că și-ar dori investiții în baze termale pentru oraș, doar că a primit moștenire o gaură neagră. Adică o rețea de apă care cedează periodic, deși ar fi fost modernizată în mandatul edilui anterior. Mai multe expertize ulterioare investiției arată că lucrarea a fost făcută extrem de prost și apoi recepționată. Imediat după recepția lucrării, au început avariile numeroase la conducte, iar localitatea a ajuns în stare de alertă, în pandemie, pentru că ditamai stațiunea nu a mai avut deloc apă, pe o lungă perioadă, adică mai mai mult de o treime din an. Edilul arată cu degetul către fostul primar, care s-ar fi ocupat, mai degrabă, de propriile afaceri - are două unități de cazare în stațiune, un restaurant și o parte din spațiile comerciale din centru.
Zsolt Butyka, primarul stațiunii Băile Tușnad: „Cel mai mult am stat 12 zile fără apă. În 2021 am stat 131 de zile fără apă. Turiștii aveau dreptate”.
De cealaltă parte, fostul primar susține că și-a făcut datoria și a cerut un audit pentru lucrarea la rețea.
Zsolt Butyka, primarul stațiunii Băile Tușnad: „Se face predare - primire, recepția lucrării, după câteva săptămâni firma intră în insolvență. Deci, nu mai aveai pe cine să cauți vinovat”.
Fostul primar îl acuză pe cel care conduce acum stațiunea că, de fapt, face matrapazlâcuri. Adică ar fi făcut un schimb suspect din avutul localității. Primăria cumpărase un fost restaurant, Laleaua, în mandatul său, dar actualul edil ar fi cedat imobilul către un privat, pentru un teren pe care, cel din urmă, îl deținea lângă vechiul sediu de primărie, iar întețegerea s-ar fi făcut neechitabil, prin prejudicierea avutului stațiunii.
Albert Tibor, fostul primar al stațiunii: „Am luat clădirea cu 100.000 de euro, deși valora 400.000, terenul ăsta cu care au schimbat îl puteau cumpăra, aveau drept de preemțiune, că era lipit de fostul sediu al Primăriei. Au cedat o clădire cu mobilier în ea și au primit terenul ăsta”.
Zsolt Butyka, primarul actual: „La stadiul clădirii valora mai mult terenul”.
Albert Tibor, fostul primar al stațiunii: „Dacă mai eram în funcție, făceam acolo sală de festivități, era gata”.
Zsolt Butyka, primarul actual: „La cartea funciară nu a fost prinsă toată clădirea, au fost scoase anexele, deci sigur era pregătită pentru ceva, fără bucătărie, fără toalete, fără anexele de lângă”.
Tot fostul primar ne arată că el a amenajat parcul central, dotat cu un patinoar modern, pe care actualul edil nu a binevoit să îl pună nici măcar o zi în funcțiune, iar investiția făcută cu fonduri europene zace degeaba și instalațiile nepuse în funcțiune de peste doi ani se vor strica.
Albert Tibor, fostul primar al stațiunii: „A fost predat la cheie și cu vestiare, tot. Doar pentru că a fost făcut de mine, de asta nu îl dă în folosință”.
Primarul în funcție răspunde că atât clădirea restaurantului Laleaua, cât și patinoarul erau pregătite pentru a fi preluate de familia fostului edil, și ar fi sesizat DNA despre asta.
Zsolt Butyka, primarul stațiunii Băile Tușnad: „Am sesizat organele competente, dar probabil sunt undeva la sertar”.
Ult alt prejudiciu mare în bugetul local ar fi fost făcut, an de an, pentru că diverși apropiați ai fostului edil erau scoși de la plata impozitului, pentru terenuri mari din oraș, printr-un tertip.
Privatizarea a produs faliment și paragină la Băile Tușnad
Și la Băile Tușnad, privatizarea a produs faliment și paragină. Unele proprietăți sunt deținute de firme și persoane fizice din Ungaria. Altele au fost executate de bănci și apoi puse pe butuci, iar vechea bază de tratament cu policlinică de la Băile Tușnad, nu mai are decât un singur medic, și acesta ar trebui să vadă toți pacienții, zilnic. Este din Mauritius și a făcut facultatea la Cluj. Spune că românii cu probleme acute nu se tratează așa cum ar trebui.
Sachin Shreedam, medic: „Fac cure de trei, cinci zile, nu de 12-14, și de două ori pe an. Aici se făceau și elongații în bazin, încercăm să le reluăm”.
În astfel de condiții, stațiunile balneare de la noi au devenit locuri în care turismul de sănătate se face mai mult după ureche. Băile Sântimbru, stațiune de interes local, tot în Harghita, este recunoscută pentru curele cu mofete, care au gaze sulfuroase, dar, aici, o femeie a murit în 2016, asfixiată. A intrat singură într-o mofetă, unde nu există personal calificat și, cel mai probabil, nu a știut că gazele sunt periculoase și că nu trebuie să stea sub nivelul lor. S-a prăbușit și a fost găsită când era prea târziu.
Mofeta în cauză se află la drumul principal, dar nu are proprietăți apropiate, iar oamenii locului spun că, de fapt, în zonă, sunt preoponderent case de vacanță, și stațiunea e cu statutul mai mult pe hârtie, deși stă pe o comoară prea puțin exploatată.
Localnici: „Noi stăm mai jos, aici mai mult case de vacanță, nu pentru turism, pentru primire turiști”.
Tot pe o comoară de resurse minerale stă și Harghita Băi. Și aici, echipa a găsit lacăt pe poartă, la mofeta amenajată de autoritățile locale.
Rareș Năstase: „Închis! Uite, scrie mare”.
Turiștii vin aici pentru pârtile de schi, dacă ninge, și pentru plimbări la aer curat.
Turiști: „Suntem de la Miercurea Ciuc, plimbare de o zi, de weekend, și cam atât”.
Stațiuni care funcționează fără să aibă facilități pentru bolnavi
Avem stațiuni în care turismul balnear a funcționat vreme de trei decenii, în regim de avarie, deși au tot lipsit facilitațile reale pentru curele de care cei bolnavi aveau nevoie. Stațiunea Băile Borsec, de exemplu, a funcționat din inerție, deși pierduse policlinica și baza de tratament. Primarul, aflat în funcție din 2008, spune că, de când a preluat Primăria, și-a dorit ca autoritatea locală să aibă propria bază de tratament. A inițiat procedurile și a atras o finanțare prin Compania de Investiții, dar alocările de bani s-au sistat în 2012, an în care stadiul lucrărilor la viitorul complex de tratament era la aproape la 80%. De atunci, șantierul a stagnat aproape un deceniu, în care oamenii veniți la pensiunile din stațiune aveau la dispoziție câteva izvoare minerale, gestionate de societatea de îmbuteliere a apelor minerale, și la câteva bazine, amenajate într-o poiană și cunoscute cu numele de băile publice. Primăria și Consiliul Județean au accesat un nou credit, în 2017, și abia la sfârșitul anului trecut, la Borsec a fost dată în folosință o bază modernă de tratament.
Turistă: „Foarte faină, ne place mult”.
Mik Jozsef, primar Borsec: „A mers foarte bine. Oamenii încep să vină la spa, cam 700.000 de lei încasări în prima lună”.
Practic, complexul care începe să fie promovat, a devenit locomotiva care va atrage noi investiții private în zonă, dar și un nou val de turiști.
Rareș Năstase: „Deja apar vile modernizate, unele au fost terminate și își așteaptă clienții”.
Gyula Bajko, proprietar pensiune: „Credem că lucrurile vor merge tot mai bine, estimăm că vor veni mult mai mulți turiști, toată luna februarie este deja rezervată la mine, nu mai sunt locuri, oamenii au aflat de spa”.
Rareș Năstase: „Și în centrul stațiunii, fosta policlinică, o clădire emplematică, a fost modernizată și va deveni hotel”.
Dar la Borsec mai este mult până departe. De-a lungul timpului, oameni de afaceri din toată lumea, din Israel până în Marea Britanie sau chiar India, au cumpărat, aici, clădiri cu valoare istorică, dar multe proprietăți au fost achiziționate mai mult pentru speculă, și mai puțin cu intenția de a dezvolta zona.
Rareș Năstase: „E drept că multe clădiri arată așa, nu au destinație turistică și au nevoie de investiții mari pentru a fi aduse în circuitul turistic”.
Turist: „Astea s-au ridicat cu aur, au costat enorm și uite cum au ajuns”.
Primăria dorește să extindă, mai mult de nevoie, noul complex. Sunt necesare un hotel și o parcare mare, aprobate deja în consiliul local, pe terenuri adiacente bazei. Dacă vor să încheie contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru decontarea procedurilor, stațiunea are nevoie de mult mai multe locuri de cazare decât are în prezent. Un pas important a fost făcut, în sensul că s-a găsit personal medical pentru cabinetele de tratament. Asistenta șefă s-a mutat în localitatea natală, de la Brașov, ca să lucreze într-un loc care oferă toate procedurile terapeutice necesare.
Andreea Nicolae, asistentă șefă: „Știam de deschiderea bazei, m-am bucurat că pot reveni acasă, că pot munci în aceste condiții, că se oferă aceste servicii medicale”.
Mik Jozsef, primar Borsec: „Inițial, mi-a fost sincer teamă că nu voi găsi personal medical, am contactat doi medici care să vină de la Târgu Mureș, avem asistenți, kinetoterapeuți”.
Primarul susține, însă că așa ar trebui să arate un turism balnear de prevenire, unul în în care un român care are nevoie de recuperare nu își permite încă un concediu separat dar poate veni cu familia. Își vede de proceduri și tratament, iar ceilalți au acces la facilitățile nonmedicale din centrul balnear și din stațiune.
În România, totul se rezumă la goana de a fi stațiune doar în acte
La un astfel de turism balnear, de prevenire și mai ales de anvergură, visează și primarul de la Vizantea-Livezi, comună-stațiune, din județul Vrancea. Aici e în toi șantierul pentru un complex integrat, cu hotel, bază de tratament și două piscine, pe locul unor vechi izvoare minerale, descoperite în zonă în urmă cu mai bine de 100 de ani. Comuna, cu un decor tipic pentru mediul rural românesc, modest, ar putea beneficia de comoara pe care se află situată. Demersurile nu au fost ușoare, spune edilul. Nici pentru finanțarea complexului, dar nici pentru izvoarele minerale, care sunt în gestiunea Primăriei, nu la privați, cum e, de obicei, prin alte părți.
Dragoș Ciobotaru, primar Vizantea-Livezi: „A durat trei ani să facem testele clinice la apă, să ne aprobe că apa are acele beneficii”.
E drept că, în multe stațiuni de la noi, nu se fac periodic nici teste la apă, nici studii clinice pe pacienți pentru efectele benefice ale resurselor minerale. Se merge pe istoricul zonei, chiar dacă omul și patologia lui au evoluat în timp. Se consumă și își șubrezește sănătatea în mod diferit decât o făcea acum 100 sau 200 de ani. La Vizantea-Livezi, primarul spune că are hârtii cu patalama, iar în proximitatea complexului va amenaja o sanie pe șină, și un parc cu cățărări. Speră să atragă, astfel, la 50 de kilometri de Focșani, turiști cu copii, care să cheltuie bani în viitoarele spații de agrement.
La noi pare că totul se rezumă mai degrabă la goana de a fi stațiune doar în acte. La sfârșitul anului trecut, alte 35 de localități de la noi au primit, prin Hotărâre de Guvern, statutul de stațiune de interes local. Nu toate sunt balneare și balneoclimatice, dar multe ar avea și un astfel de potențial. Printre noile stațiuni amintim orașele Caracal, în Dolj, dar și Siretul și Fălticeniul, la Suceava. În toate aceste locuri, edilii nutresc speranța că noua atestare va aduce pe termen mediu și lung, un impact pozitiv și, implicit, bunăstare. Pentru cine, rămâne de văzut.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Pro TV
Etichete: romania, Romania te iubesc, statiuni balneare,
Dată publicare:
12-02-2023 18:43
 (5).webp)
