Cele mai populare brânzeturi din Europa, produse și în România. „Din curiozitate, se transformă în client fidel”
În vremuri ca acestea, pline de restricţii, ne mai rămân doar călătoriile culinare. Putem de pildă, să ne reamintim de Franţa, Italia sau Elveţia, prin intermediul brânzeturilor produse aici, dar după reţete cu tradiţie din alte ţări.
Raclette, sau brie, cu mucegai nobil, trufe sau cărbune, măturate în fân, sau în struguri, sunt doar câteva dintre propunerile producătorilor noştri.
Mare amator de brânză, Nagy Akos din Cluj, a decis să meargă la un curs, în Ungaria, să înveţe procesul de producţie. Un an mai târziu, pasiunea sa a prins forma unui mic atelier, într-un sat de lângă Cluj. A renunţat la slujba dintr-o companie şi a început să producă brânzeturi, cu banii primiţi prin programul Startup Nation. Brânză de tip Trapist a fost primul produs. Se maturează măcar 3 luni.
Nagy Akos, producător de brânză: "Am încercat să reproducem reţeta din Franţa a călugărilor trapişti. Asta este maturată de o lună, asta de două luni, asta este cea mai vechi, are un an, este tare pe exterior."
Un an de zile a făcut singur livrările către cumpărători, iar acum îşi vinde brânza în câteva magazine mici. Are un singur angajat.
Narcis Pintea a descoperit brânza raclette în Elveţia. Din lapte de vacă crud, nepasteurizat, cu gust de unt şi textura fermă, îşi eliberează toate aromele atunci când se încălzeşte şi se topeşte.
Ca să înveţe cum să o producă, Narcis a mers la Şcoală Agricolă din Elveţia. Ca să afle cum se prepară, a muncit într-un restaurant din Alpi. S-a întors la Cluj şi a făcut raclette din laptele celor 20 de vaci din ferma familiei. S-a vândut imediat.
Narcis Pintea: "E o brânză pe care o poţi folosi să o mănânci ca atare sau e o brânză pe care o poţi folosi gătită. E o brânză care merge la orice. Unii încă cumpăra produsul ăsta din curiozitate, dar din curiozitate se transformă în client fidel."
Pe păşunile din munţii Harghitei se produce brânză de tip Camembert. Moale şi cremoasă, prinsă într-o crustă din mucegai, este una dintre cele mai cunoscute din Europa. Acum o găsim şi într-o fabrică de lângă Miercurea Ciuc, o afacere de familie, cu trei angajaţi.
Brânză de tip Brie a apărut la poalele munţilor Trăscău, într-o afacere de familie din Colțesti, judeţul Alba. Este o brânză semi-moale, într-o crustă de mucegai alb nobil, comestibil.
Marius Chiorean, managerul fabricii: "Am luat o reţetă din Franţa, care am adoptat-o gusturilor românilor. Procesul de măturare este de la 4 la 6 săptămâni, în această perioadă zilnic este întoarsă brânza."
Şi o familie de medici veterinari produce brânzeturi din lapte de capră, după reţete franţuzeşti, dar cu lapte din Transilvania. Rulouri sau tartinabile, au tot felul de ingrediente: trufe culese din pădurile noastre sau cărbune, după o reţetă din Alpii francezi. Mucegaiul alb sau albastru, le da o notă nobilă.
Ovidiu Spinu: "Eu am fost un an plecat în Franţa, cu o bursă în zona unde sunt multe capre. Nu era eveniment fără o sticlă de şampanie şi brânză de capră şi acolo am sesizat că e ceva deosebit, că o bucăţică mică de brânză, gustat cu un pahar de vin bun, este şi la modă."
Chiar dacă românii preferă deocamdată brânzeturile proaspete, producătorii ne îndeamnă să le încercăm şi pe cele maturate, de la câteva luni, la câţiva ani.
Cristina Dumitrașcu, producător de brânză: "Când ai un caşcaval proaspăt, tânăr, aş putea să îi spun că unui vin, ai o masă cauciucoasă şi care nu are un gust bine definit. E proaspăt, dar nu e savuros în timp ce dacă îl lăsăm la măturat, adică lăsăm să se aşterne un timp pe el, pasta cauciucoasă devine mai moale. Acolo se adăugă şi alt componente de gust "
În România, avem peste 400 de fabricanţi de lactate şi brânzeturi, mulţi artizanali. Iar în 2018, producţia a fost cea mai mare din ultimii 16 ani: aproape 100.000 de tone.
Dar în clasamentul Uniunii Europene, suntem undeva la jumătate, înaintea noastră fiind țări mai mici, precum Lituania. Iar în fruntea clasamentului se află Germania şi Franţa, cu o producţie de peste 2 milioane de tone.
