Agricultura din România și-a schimbat tendințele. Suprafețele cultivate scad de la an la an
România are ferme mai puține, dar mai mari, care cultivă în general grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Sunt datele Institutului Național de Statistică, rezultate după recensământul agricol.
Sunt aproape trei milioane de exploatații agricole care au la dispoziție mai puțin teren față de ultimii ani. Și numărul animalelor a scăzut, în special porci și bovine. Cu aceste date pe masă, Ministerul Agriculturii ar trebui să elaboreze strategii astfel încât România să aibă suficientă mâncare din producție proprie.
În anul 2020, în România existau 2,887 milioane de exploataţii agricole, în scădere cu 25% față de ultimul recensământ din 2010. Practic, au dispărut fermele mici, așa cunoscutele gospodării individuale, în special cu suprafeţe de sub un hectar. Fermierii s-au asociat şi lucrează suprafeţe mai mari ori şi-au vândut pământul.
Tudorel Andrei, preşedinte INS: „Este o tendință firească și o tendință normală, întrucât o fărâmiţare excesivă poate să ducă la o îngreunare a procesului de modernizare a exploatațiilor agricole. Una este să faci modernizare la întreprinderi, la exploatații mici, şi alta la exploatațiile mari.”
Culturile majoritare în România
La capitolul culturi, datele recensământului agricol arată că producțiile de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță reprezintă peste 73% din terenul arabil, în creştere față de ultimii ani.
Specialiștii vorbesc însă despre o redistribuire a suprafețelor, astfel încât să fie cultivate toate grupele de plante folosite de industria alimentară.
Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole: „Noi exagerăm puţin cu cerealele. Suprafaţa este mult prea mare. Grâul și porumbul au o arie mai mare de cultură în România, de pildă la porumb, îl pot duce chiar în zonele premontante. Plantele tehnice sunt cele care aduc cei mai mulți bani. Dacă nu ai plante tehnice sau industriale, cum este sfecla de zahăr, s-a renunţat, e în pericol să dispară tutunul, cartoful, este vorba de in, de cânepă, ricinul, îmi vine rapița şi soia, aici folosesc”.
Cea mai mare problemă a agriculturii noastre, spun specialiştii şi fermierii, este că nu avem lanţuri de procesare. De exemplu, noi producem cantităţi mari de floarea soarelui, dar importăm ulei pentru că nu avem fabrici.
La nivel naţional, terenul arabil a scăzut.
Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole: „Dacă vă uitați, sunt 8,4 milioane. Noi am scăzut din 2002 până acuma cu circa 1,2 milioane de hectare teren arabil, ceea ce nu este bine. Aproape toate localităţile au încercat să introducă în intravilan, s-a mărit intravilanul localităţilor, o problemă mare, tot au încercat pentru că a crescut valoarea, când să vinzi pământul, dacă e intravilan valoarea este mult mai mare, dar s-a deschis construcția unor case, vile.”
Cea mai gravă situaţie este în zootehnie. În 2020, numărul porcilor şi vacilor a scăzut chiar şi cu 33,1%, respectiv cu 9,8%, Pesta porcină a decimat multe ferme de porci din țară, în timp ce politicile publice au descurajat gospodarii să mai crească vaci de lapte. Ceva mai bine stăm la capitolul oi și capre, unde efectivele au crescut pentru că România exportă un număr mare de animale.
 (5).webp)
