Peste 4 mil. de români lucrează în weekend. Tinerii din generația Z nu acceptă acest lucru

×
Codul embed a fost copiat

De voie, de nevoie, peste 4 milioane de români lucrează în weekend. Statisticile arată că în mare parte cei care îşi sacrifică zilele libere pentru nişte bani în plus au între 35 şi 44 de ani.

La polul opus îi întâlnim pe tinerii din generaţia Z, creativi şi individualişti. Ei nu acceptă să lucreze sâmbătă şi duminică, preţuiesc timpul liber şi pleacă destul de uşor de la un job la altul, când nu le convine ceva.

La 25 de ani, Constantin este doctorand la ASE. Şi-ar dori un loc de muncă, dar nu este dispus să facă prea multe sacrificii.

Constantin Tănăsescu, doctorand: „Din punctul meu de vedere 8 ore e ok, dar nu în weekend, adică prefer în timpul săptămânii, iar weekendul să fie pentru activităţile pe care mie îmi place să le fac. Ai o familie acasă unde trebuie să ajungi, ai o prietenă cu care trebuie să ieşi în oraş, nu poţi să stai numai la birou."

În zilele de sâmbătă, în România, lucrează aproximativ 4,2 milioane oameni, iar cei mai mulţi au între 35 şi 44 de ani. Pe locul doi se situează cei din categoria de vârsta 45-54 de ani.

Citește și
populatie, oameni
Lista completă a instituțiilor statului de unde sute de angajați vor rămâne fără job
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

De remarcat este însă faptul că numărul persoanelor care au peste 55 de ani şi lucrează în weekend este mai mare decât al celor care au sub 24 de ani.

Vorbim aici despre tinerii din generaţia Z, care nu au împlinit încă 25 de ani. Specialiştii în domeniu spun că aceştia sunt deschişi spre creativitate, către domenii de actualitate, dar dacă nu le convine ceva, îşi dau rapid demisia.

Leonard Rizoiu, specialist HR:11 luni este media în care un digital doreşte să fie în acelaşi rol. Salariul este foarte important, îşi doresc să fie independenţi, liberi, să trăiască o viaţă cu city-breakuri, să iasă în oraş să mănânce, încă de la interviuri nouă ne spun că dacă se presupune muncă în weekend sau un volum de weekend, încât să nu se încadreze în program, mai bine nu."

Silvia Luican, sociolog: „Petru cei mai maturi, echilibrul viaţa munca este mai greu de obţinut, dar pentru tinerii din generaţia Z, oarecum asta se obține organic. Poate că noi ar trebui să ne adaptăm acestui stil de muncă şi să înţelegem că astfel de sacrificii, orele suplimentare, transpiraţia de la locul de muncă sunt lucruri pe care ei le privesc cu scepticism şi nu le înţeleg atât de bine utilitatea."

La polul opus se află generaţia Y, adică cei care au mai mult de 25 de ani. Este şi cazul lui Romeo. Ospătar de profesie, cu o experienţă de 19 ani în spate.

Romeo Genetu, ospătar: „Lucrăm şi sâmbătă şi duminică, depinde când este nevoie şi în funcţie de program. Sunt nişte ore suplimentare care sunt plătite şi sunt bine-venite. E un venit care te ajută pe lună."

În România, durata timpului de muncă ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită la peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media calculată pe o perioadă de 4 luni să nu depăşească 48 de ore.

În ţări precum Danemarca sau Italia, însă, nu se lucrează, în medie, mai mult de 39 de ore pe săptămână, potrivit Eurostat.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Cum se relaxează tot mai mulți români, după job. Ce spun sociologii
Cum se relaxează tot mai mulți români, după job. Ce spun sociologii

Ziua, la muncă, seara, la cursuri. Sunt tot mai mulți cei care, după ce petrec ore în șir la birou, simt nevoia să facă lucruri noi și să socializeze.

Lista completă a instituțiilor statului de unde sute de angajați vor rămâne fără job
Lista completă a instituțiilor statului de unde sute de angajați vor rămâne fără job

Sute de angajați din ministere pleacă acasă, iar unii dintre cei care rămân, șefi sau simpli angajați, vor da concurs. Guvernul va tăia și o parte din locurile neocupate.

Unul din trei angajați demisionează după mai puțin de un an la locul de muncă
Unul din trei angajați demisionează după mai puțin de un an la locul de muncă

Unul din trei angajați români care și-au dat demisia anul trecut avea mai puțin de un an vechime la locul de muncă.

Recomandări
Rezultate alegeri locale 2024. În continuare, probleme mari la Sectoarele 1 și 2, conduse de Clotilde Armand și Radu Mihaiu
Rezultate alegeri locale 2024. În continuare, probleme mari la Sectoarele 1 și 2, conduse de Clotilde Armand și Radu Mihaiu

La trei zile de la alegerile locale din 9 iunie încă se numără voturi, după ce președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a interzis - până la obținerea datelor finale - orice întrerupere a procesului de verificare și centralizare.  

Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată
Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, cere demiterea imediată a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, acuzând că la alegerile de duminică s-ar fi comis "cele mai mari fraude electorale" din istoria recentă.

România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă
România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.