ONU anunţă că va urma "o foamete extremă". Cum stă România în privinţa alimentelor
Specialiștii în siguranța alimentară susțin că lumea se va confrunta cu o "foamete de proporții biblice", iar guvernele trebuie să acționeze rapid, ca să evite această situație. La noi, culturile sunt lovite de o secetă extremă. Aproape trei milioane de hectare de grâu, orz, secară și rapiță se vor usca dacă nu plouă. Cele mai afectate sunt județele din Moldova și din sudul țării. Ministrul Agriculturii le promite despăgubiri fermierilor.
Fermierii spun că marile zone agricole nu au fost niciodată mai afectate de secetă ca acum. În județul Constanța sunt compromise 80 la sută din culturi. George Lămureanu cultivă 1500 de hectare, dintre care 750 cu grâu și 250 cu orz.
George Lămureanu: „Paguba se ridică pe 1200 hectare, pentru că vreo 300 sunt irigate și este destul de scump. Umiditatea în sol este zero și umiditatea atmosferică. Știm bine că orzul și grâul consumă între 800 și o mie de metri cubi pe hectar pe lună. Dacă seceta continuă și în următoarele două săptămâni, cele mai pretențioase și chiar și cele de primăvară vor fi compromise."
Oficialii au anunțat că încep evaluarea pagubelor.
Adrian Oros, ministrul Agriculturii: „Comisiile județene, locale să consemneze toate pagubele produse de secetă, astfel încât să îi despăgubim și vreau să amintesc, vor fi despăgubiți pentru prima dată în ultimii 10 ani pentru aceste pagube produse de secetă. Vom vedea care e dimensiunea pagubelor, pierderea medie și o să găsim o formulă cât mai corectă."
Laurențiu Baciu, fermier: „Despăgubirile s-ar duce undeva, până la ora asta, la cultura de grâu, orz și rapiță, la cinci, șase miliarde de euro. Dacă se va da ceva, e o sumă infimă, nu sunt bani, iar suma e mare. Guvernul nu are posibilitatea cu toate ajutoarele de la UE să ne acorde."
Într-un an bun, în care nu este secetă, avem aproape nouă milioane de tone de grâu, însă producția din acest an ar putea fi de doar cinci - șase milioane de tone. Recolta va asigura consumul intern, care este de aproximativ trei milioane de tone, alte două milioane vor acoperi necesarul pentru panificație și restul ajunge la procesatori. Asta în condițiile în care cerealele rămân în țară. În acest sens, ministrul a dat asigurări că nu vor fi exportate cantități suplimentare.
Astfel, România ar fi în afara pericolului de a se confrunta și cu o criză alimentară.
Adrian Oros: „Stocurile pentru cereale și produsele de bază vor fi suficiente până la următoarea recoltă, care va fi foarte slabă. Oricum, consumul intern va fi acoperit. Foarte mulți au stocuri foarte mari, nu sunt vândute și au probleme, pentru că s-a schimbat comportamentul de cumpărare: lapte și produse lactate, stocuri mari, carne de pui, legume, carne de vită."
În alte țări se anunță însă, foamete extremă.
David Beasley, directorul Programului Alimentar Mondial (PAM) al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU): „În cel mai rău scenariu, peste 30 de țări sărace ar putea trece printr-o perioadă de foamete extremă, iar în 10 dintre aceste țări există deja peste un milion de oameni în pragul înfometării."
Cu peste opt milioane de hectare de teren arabil, România ar putea hrăni 80 de milioane de oameni dacă și-ar lucra eficient pământul, însă, în toată țar pot fi irigate doar 1,4 milioane de hectare de culturi. Pentru restul, fermierii sunt la mila cerului.
 (5).webp)
