Numărul copiilor diagnosticați cu noua formă de hepatită este în creștere

×
Codul embed a fost copiat

Crește de la o zi la alta numărul copiilor diagnosticați cu noua formă de hepatită, extrem de gravă a cărei cauză rămâne necunoscută.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a anunțat marți că sunt deja 190 de cazuri în întreaga lume. Cele mai multe, în Marea Britanie. Până acum, a murit un copil iar 17 au avut nevoie de transplant de ficat. Fetița de 5 ani depistată în România este în stare stabilă, dar va rămâne, în spital.

Copila diagnosticată cu noua formă de hepatită a fost internată într-un spital din București în urmă cu 3 săptămâni.

Pacienta este o fetiță de 5 ani, care a ajuns la spital pe 4 aprilie. Medicii spun că nu a fost detectată nicio infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au ieșit negativi. Copilă, care este în stare stabilă, nu a călătorit în străinătate și nu are nicio legătură cu celelalte cazuri raportate de OMS Europa.

Medicii spun că la început, simptomele seamănă cu cele ale unei răceli: copilul are o stare subfebrilă, este letargic, nu mai are chef de joacă. Apoi apar vărsături, scaune modificate și dureri abdominale. Severitatea se instalează când tegumentele se îngălbenesc, urina este foarte închisă la culoare, iar scaunul foarte deschis.

Citește și
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

Andrea Amon, director ECDC: „Sunt investigaţii în desfăşurare în toate ţările care au confirmat cazuri, dar deocamdată cauza acestei hepatite este necunoscută. O posibilă cauză ar putea fi o legătură cu o infecţie provocată de un adenovirus. În orice caz, investigaţiile au exclus prezenţa vreunuia din virusurile hepatice cunoscute până în prezent, respectiv A, B, C, D şi E''.

Adenovirusurile pot provoca mai multe boli, inclusiv răceala obișnuită, bronșita, pneumonie, gastroenterită acută și inflamația stomacului sau a intestinelor. Există în total 49 de tipuri de adenovirus care pot afecta oamenii.

Iulia Țincu, medic pediatru: ''Discutăm de o cauză infecțioansă, laboratoare din întreaga lume încearcă să identifice despre ce virus este vorba. Vorbim de o afecțiune mult mai severă, în care capacitatea ficatului de a detoxifia organismul este dintr-o dată extrem de afectată''.

Unul dintre copiii diagnosticați cu noul tip de hepatită a murit, iar alți 17 au avut nevoie de transplant hepatic. Cei mai mulţi au între 2 şi 5 ani.

Iulia Țincu: ''Discutăm însă de un număr mare de afecțiuni severe, la o vârstă vulnerabilă într-o perioadă foarte scurtă de timp, având caracteristici asemănătoare, dar care în momentul în care trebuie să găsim etiologia nu reușim s-o realizăm, motiv pentru care nivelul înalt de suspiciune există peste tot în lume în ceea ce privește posibil apariția unui nou agent infecțios, existența unor mutații sau modifcări imunologice severe ce pot să determine genul acesta de afecțiuni aberante''.

Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății: ''Care sunt diferențele față de celelate tipuri de hepatită? Diferența este legată de faptul că o hepatită A poate să dea rareori o formă fulminantă, dar acolo știi cauza, știi care este evoluția naturală a bolii, care sunt posibilitățile terapeutice. Necunoscând cauza nu putem să facem aprecieri legate de evoluție neavând la îndemână o resursă terapeutică specifică cauzei pentru că ea nu este cunoscută''.

Peste o sută de cazuri au fost confirmate până acum doar în Marea Britanie. Celelalte s-au înregistrat în Uniunea Europeană, Statele Unite și Israel. Una dintre ipoteze este că izolarea din timpul pandemiei i-a făcut mai vulnerabili pe copiii mici care nu au mai fost expuşi adenovirusurilor specifice vârstei.

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Patru industrii provoacă aproape 3 milioane de decese pe an Europa
Patru industrii provoacă aproape 3 milioane de decese pe an Europa

Tutunul, alcoolul, alimentele ultraprocesate și combustibilii fosili ucid în fiecare an 2,7 milioane de oameni în Europa, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Țânțarul tigru, care provoacă febra dengue, a ajuns și în România. Cum se manifestă boala, care poate fi mortală
Țânțarul tigru, care provoacă febra dengue, a ajuns și în România. Cum se manifestă boala, care poate fi mortală

Țânțarul tigru, responsabil de răspândirea febrei dengue, care poate fi fatală, a ajuns și în România și se răspândește cu rapiditate în toată Europa.  

Un copil a murit de rujeolă, în București, infectat de la sora lui. Ambii erau nevaccinați. Epidemia face ravagii
Un copil a murit de rujeolă, în București, infectat de la sora lui. Ambii erau nevaccinați. Epidemia face ravagii

Peste 760 de cazuri noi de rujeolă au fost înregistrate în ultima săptămână, arată datele publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică. De asemenea, s-a înregistrat încă un deces, al 18-lea, la un copil de 10 luni din Bucureşti, nevaccinat.

 

Recomandări
Rezultate alegeri locale 2024. În continuare, probleme mari la Sectoarele 1 și 2, conduse de Clotilde Armand și Radu Mihaiu
Rezultate alegeri locale 2024. În continuare, probleme mari la Sectoarele 1 și 2, conduse de Clotilde Armand și Radu Mihaiu

La trei zile de la alegerile locale din 9 iunie încă se numără voturi, după ce președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a interzis - până la obținerea datelor finale - orice întrerupere a procesului de verificare și centralizare.  

Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată
Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, cere demiterea imediată a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, acuzând că la alegerile de duminică s-ar fi comis "cele mai mari fraude electorale" din istoria recentă.

România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă
România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.