Cât de importantă este reabilitarea post accident vascular cerebral. Spitalele vor fi dotate cu echipamente necesare
Recuperarea pacienților cu accident vascular cerebral este extrem de importantă și trebuie să înceapă încă din secțiile de neurologie.
Printr-un program nou de acțiuni prioritare, finanțat direct de Ministerul Sănătății, spitalele vor fi dotate cu echipamente necesare pentru exercițiile de reabilitare. Ministrul de resort a spus că „avem nevoie de o rețea națională de centre care să poată să trateze cât mai repede acești pacienți”. Declarația a fost făcută în cadrul unui eveniment organizat de Asociația ALIA, cu ocazia Zilei mondiale a accidentului vascular cerebral.
Anca Duma, pacientă cu AVC: „Mă durea capul extraordinar de tare, nu puteam să-mi țin ochii deschiși și nu mai eram coerentă și tinerii pot avea parte de acest diagnostic.”
Ovidiu Ionescu, pacIent cu AVC: „Nu mai puteam să vorbesc, nu mai vedeam bine. După 19 zile la Spitalul Universitar am învins.”
34 de ani avea Anca atunci când a suferit un accident vascular cerebral, iar Ovidiu 39.
Au stat săptămâni întregi în spital, iar acum, din fericire sunt bine. Vârsta la care apare un AVC este tot mai mică, spun specialiștii.
Prof. dr Gheorghe Iana, presedintele societății de neuradiologie intervențională: „Identificarea AVC în primele minute după apariție, transportul într-o unitate spitalicească specializată și diagnosticul precoce pe de-o parte. Pe de alta, resursa umană nu este suficient de extinsă în momentul de față. Acest program de neuroadiologie intervențională va aduce si la noi la creșterea numărului de centre.”
Practic, pentru prima dată, în România vor fi pregățiti neurologi și neurochirugi care să știe să facă trombectomie - o procedură complicată prin care cheagul de sânge este scos din creier. În România rata de trombectomie este sub 1%.
Dr. Bogdan Dorobaț, medic primar radiologie intervențională SUUB: „În noiembrie începe prima serie de medici specialiști care săpornească atestatul de competență de neuroradiologie intervențională pentru partea de trombectomie, 8 oameni.”
Prof. dr. Cristina Tiu, președinte societatea de nerologie din România: „5% pe plan european ca o medie a trombectomiei este o țintă care a fost stabilită de organizația europeană pt AVC. O țintă stabilită pentru 2030.”
Prof. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății: „Trebuie să avem o rețea națională de centre care să poată să trateze cât mai repede pacienții, fie prin tromboliză, dar mai ales prin trombectomie - o manevră complică, care necesită o pregătire profesională specifică. Am lansat în cadrul acțiunilor prioritare finațate de Ministerul Sănătății și un program de reabilitare precoce a acestor pacienți.”
În România, peste 60.000 de persoane trec în fiecare an printr-un AVC și mulți râmân cu sechele grave.
Prof. dr. Bogdan Popescu, șeful clinicii de neurologie spitalul Colentina: „Neurorecuparea trebuie începută devreme, cât mai aproape de etapa de tratament acut-subacut și de aceea este foarte util să ai în cadrul secțiilor de neurologie care tratează AVC un astfel de compartiment de neuroreabilitare.”
Prof.dr. Catalina Poiana, președinte Colegiul Medicilor Bucuresti: „Povestea fiecarui pacient cu AVC este o tragedie și felul în care intervenim îi marchează evoluția ulterioară, gradul în care poate să recupereze și felul în care poate să-și desfășoare o viață cât mai aproape de normalitate.”
Dr. Răzvan Radu, medic specialist neurolog SUUB: „Să vezi că și țara de unde provii este colorată într-o culoare care arată că se tratează pacienții și poți să ai aceeași șansă dacă faci un AVC în România sau dacă faci în Franța, este un lucru foarte plăcut să știi că ai fost acolo și ai pus umărul la treaba asta''
Pe lângă tratamentul și recupararea din spitale, este nevoie ca oamenii să recunoască semnele unui AVC și să știe că singurul lucru pe care îl pot face, dacă o persoană din jurul lor are o astfel de problemă, este să sune la 112.
 (5).webp)
