UE ar putea interzice funcționarilor să poarte cruciulițe la muncă. Efectele bizare ale unei decizii privind basmaua islamică

Birourile guvernamentale din UE pot interzice angajaților să poarte simboluri religioase, cum ar fi basma islamică, în interesul neutralității, a decis instanța supremă a UE, care a subliniat însă că astfel de restricții trebuie să fie aplicate în mod egal tuturor angajaților și să se încadreze în contextul legal al fiecărui stat membru, scrie The Guardian.

Decizia publicată marți de Curtea de Justiție a Uniunii Europene spune că astfel de interdicții sunt permise pentru a impune un „mediu administrativ complet neutru”.

Cu toate acestea, instanța stipulează că interdicțiile de îmbrăcăminte sau simboluri legate de convingerile filozofice sau religioase trebuie aplicate în mod uniform.

„O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată într-un mod general și nediscriminatoriu întregului personal al administrației respective și este limitată la ceea ce este strict necesar”, se spune în decizia Curții de Justiție a UE.

Citește și

Femeie condamnată la închisoare după ce a postat un video în care spune o rugăciune musulmană şi apoi mănâncă porc

VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

Instanța a fost rugată să se pronunțe după ce unei angajate musulmane din municipalitatea Ans, estul Belgiei, i s-a spus că nu poate purta batic la locul de muncă. Documentele instanței au remarcat că munca ei implica puțin contact cu publicul.

Avocat: Interdicția, aplicată inclusiv crucilor sau petrecerilor de Crăciun

Curând după aceea, municipalitatea și-a modificat condițiile de angajare pentru a cere tuturor angajaților să respecte o strictă neutralitate. Angajata a depus o plângere la o instanță locală, descriind interdicția drept discriminatorie și exprimând îngrijorarea că dreptul ei la libertatea religioasă a fost încălcat.

Instanța a remarcat că, deși semnele evidente de convingere religioasă au fost interzise, mai multe fotografii produse de reclamant au arătat clar că „semnele discrete ale convingerilor sale religioase au fost tolerate”.

Aceste simboluri includ însă, de pildă, și purtarea de cercei cu cruce sau organizarea de petreceri de Crăciun, a declarat avocatul reclamantului pentru The Guardian.

Instanța belgiană a apelat la UE, solicitând instanței supreme europene să evalueze dacă regula neutralității este discriminatorie.

Într-o decizie care este valabilă pentru funcțiile din sectorul public din UE, instanța cu sediul în Luxemburg a declarat că o politică de neutralitate strictă „poate fi considerată ca fiind justificată în mod obiectiv de un scop legitim”.

Acesta a remarcat, totuși, că ar exista și un invers al situației: administrațiile publice ar putea fi justificate să permită angajaților să poarte semne vizibile de credință, fie că sunt religioase sau filozofice, într-un mod general și nediscriminatoriu.

”Măsurile adoptate trebuie limitate la ceea ce este strict necesar”

Instanțele naționale au astfel „o marjă de discreție”, a adăugat aceasta, permițându-le să decidă cel mai bine cum să echilibreze drepturile individului și neutralitatea serviciului public.

„Cu toate acestea, acest obiectiv trebuie urmărit într-o manieră consecventă și sistematică, iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie limitate la ceea ce este strict necesar”, se arată în comunicatul curții europene.

Sibylle Gioe, avocatul care o reprezintă pe angajata din Belgia, a subliniat ambiguitatea hotărârii instanței. „Legislația Uniunii Europene nu optează pentru o soluție în locul alteia”, a spus ea. „Și mă așteptam la așa ceva”.

Știrile despre această hotărâre au stârnit îngrijorări în unele părți. Femyso, o rețea paneuropeană care reprezintă mai mult de 30 de organizații de tineri și studenți musulmani, a descris decizia ca fiind o potențială încălcare a libertății de religie și de exprimare.

„În ciuda faptului că sunt acoperite în mod neutru, interdicțiile asupra simbolurilor religioase vizează invariabil basma”, a spus organizația, citând o lucrare din 2022 de la Open Society Foundations, care susținea că aceste interdicții se bazează pe discursuri islamofobe care prezintă îmbrăcămintea islamică ca fiind incompatibilă cu neutralitatea.

”Femeile musulmane se confruntă deja cu discriminare intersecțională din mai multe motive”

Hotărârea ar putea exacerba marginalizarea femeilor musulmane într-un moment în care islamofobia era în creștere, a spus organizația, care adaugă: „Femeile musulmane se confruntă deja cu discriminare intersecțională din mai multe motive, iar o astfel de hotărâre riscă să legitimeze îndepărtarea lor din viața publică”.

Organizația a cerut „incluzivitatea la locul de muncă, unde indivizii de toate religiile să poată participa pe deplin fără teama de discriminare, inclusiv tinerii musulmani”.

Decizia de marți a devenit ecoul mai multor hotărâri emise anterior de aceeași instanță. În 2021, aceasta a decis că angajatorii din sectorul privat ar putea limita exprimarea convingerilor religioase, politice sau filozofice atunci când există o „necesitate reală” de a „prezenta o imagine neutră față de clienți sau de a preveni disputele sociale”.

Un an mai târziu, a spus că astfel de interdicții nu constituie „discriminare directă”, atâta timp cât sunt aplicate în mod egal tuturor angajaților.

Printre cei care au criticat decizia din 2021 s-a numărat și Human Rights Watch. „Femeile musulmane nu ar trebui să aleagă între credința lor și slujba lor”, a spus Hillary Margolis.

Asemenea restricții, a spus ea, s-au concentrat adesea asupra femeilor musulmane care purtau basma sau văl pe față și se bazează pe o logică greșită: „Că obiecțiile unui client față de angajații care poartă haine religioase pot învinge în mod legitim drepturile angajaților”.

Articol recomandat de sport.ro

Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024