Război în Ucraina, ziua 83. Rusia vrea să-i judece pentru „crime de război” pe militarii ucraineni de la Azovstal

Miniștrii Apărării din Uniunea Europeană urmează să aprobe un nou ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina, a transmis Josep Borrell, șeful politicii externe a UE.

"Trebuie să continuăm să îi sprijinim pe ucraineni cu arme, de aceea vom scoate încă 500 de milioane de euro" din Facilitatea europeană pentru pace, a declarat Borrell reporterilor în drum spre reuniunea miniștrilor apărării din UE, conform Al Jazeera.

Guvernatorul regional din Donețk, Pavlo Kyrylenko, afirmă că șapte civili au fost uciși din cauza bombardamentelor rusești, iar alți șase au fost răniți.

În orașul vecin Luhansk, administrația militară regională a declarat că forțele rusești încearcă să facă o breșă în apropierea satului Popasna și Severodonetsk. Aceasta a adăugat, într-un mesaj pe Telegram, că bombardamentele din zonă s-au intensificat și că eforturile de evacuare continuă, potrivit Al Jazeera.

O comisie de anchetă constituită de Moscova îi va interoga pe luptătorii ucraineni care s-au predat la uzina siderurgică Azovstal din orașul Mariupol, a anunțat, marți, agenția de presă rusă TASS, citată de Reuters.

Interogatoriul va fi făcut ca parte a anchetei rusești în ceea ce Moscova numește "cazuri penale privind crimele regimului ucrainean".

Departamentul de Stat al SUA a anunțat lansarea unui nou program care le va permite să capteze și să analizeze dovezile privind crimele de război și alte atrocități comise de forțele rusești în Ucraina.

Departamentul a precizat într-o declarație că Observatorul de Conflicte va analiza și păstra informațiile disponibile în mod public și comercial, inclusiv imagini din satelit și informații împărtășite prin intermediul rețelelor sociale, informează Sky News.

În declarație se arată: "În acest sens, a fost creat un observator de război: "Observatorul de Conflict este o nouă demonstrație a sprijinului ferm al Statelor Unite pentru poporul ucrainean, care își apără cu curaj țara și libertatea ca răspuns la războiul premeditat, nejustificat și neprovocat al președintelui Putin".

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se va întâlni, miercuri, cu ambasadorii Finlandei și Suediei, potrivit unui comunicat de presă al NATO. Stoltenberg se va întâlni cu Klaus Korhonen și Axel Wernhoff, ambasadorii Finlandei și Suediei la NATO.

În cursul zilei de marți, premierul suedez Magdalena Andersson a declarat că cele două țări intenționează să depună miercuri cererile oficiale de aderare la NATO, precizează The Guardian.

Președintele francez Emmanuel Macron i-a promis omologului său ucrainean Volodimir Zelenski că livrările de armament francez către Ucraina se vor intensifica în zilele următoare și a declarat că țara sa este pregătită să răspundă la cereri suplimentare de ajutor, informează Palatul Elysee.

Zelenski spune că s-a bucurat de o convorbire telefonică "lungă și semnificativă" cu omologul său francez în această după-amiază.

Zelenski a scris pe Twitter că a vorbit cu Macron și despre cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

În timpul convorbirii telefonice, Macron a declarat că cererea va fi examinată de membrii UE la un summit din iunie și a repetat o idee privind crearea unei noi "comunități politice" în afara UE pentru a facilita integrarea Ucrainei.

După ce s-a opus mult timp ca Ucraina să devină membră a UE, Rusia a acceptat pentru scurt timp această perspectivă în timpul unei runde de negocieri de pace.

Cu toate acestea, acest sprijin a fost ulterior revocat, oficialii dând vina pe comentariile făcute de diplomatul de top al UE Josep Borrell, potrivit cărora războiul dintre cele două națiuni "va fi câștigat pe câmpul de luptă", potrivit BBC.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat, marți, că "scutul nuclear" al Rusiei ajută la "calmarea celor care încearcă să împingă la un al Treilea Război Mondial".

Medvedev a mai afirmat că armele nucleare ale Rusiei "ne-au asigurat independența pentru un număr mare de ani". Anterior, el a avertizat că orice conflict între Rusia și NATO ar putea să se transforme într-un "război nuclear în toată regula"., potrivit baha.com.

Rusia a anunțat că intenționează să se retragă din Consiliul Statelor de la Marea Baltică (CBSS).

Decizia vine la mai bine de două luni după ce forumul politic interguvernamental - format din Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Suedia și Rusia - a suspendat Moscova ca răspuns la războiul din Ucraina.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a insistat, marți, că Rusia a luat decizia de a părăsi CBSS "ca răspuns la acțiunile ostile" ale grupului, referindu-se probabil atât la suspendare, cât și la diversele sancțiuni impuse Rusiei de către UE.

"Încetarea calității de membru al CBSS nu va afecta prezența Rusiei în regiune", a declarat Lavrov, înainte de a avertiza că orice încercare de a "alunga țara noastră din zona baltică este sortită eșecului". De asemenea, el a acuzat membrii NATO și UE din CBSS că au transformat consiliul într-un "instrument al politicii antirusești", informează BBC.

Procurorul general al Rusiei a cerut Curții Supreme să recunoască regimentul ucrainean Azov drept "organizație teroristă", a relatat agenția de presă Interfax, citând site-ul Ministerului rus al Justiției.

Curtea Supremă a Rusiei este programată să audieze cazul pe 26 mai, precizează The Guardian.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat, marți, că Uniunea Europeană caută să impună tot mai multe sancțiuni asupra sectoarelor petrolului și gazelor rusești sub presiunea "stăpânului american".

Putin a adăugat că măsurile sunt "absolut" motivate politic și că țările europene nici măcar nu iau în considerare faptul că embargoul le va afecta economiile.

De asemenea, președintele rus a acuzat Occidentul că dă vina pe Moscova pentru inflația energetică, într-un efort de a-și "acoperi greșelile", notează baha.com.

Sute de luptători ucraineni răniți în timp ce apărau uzina siderurgică Azovstal au fost duși în teritoriile controlate de Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze statutul trupelor evacuate și nu a răspuns dacă soldații ucraineni vor fi tratați precum criminali de război sau ca prizonieri de război.

"Președintele Vladimir Putin a garantat că aceștia vor fi tratați în conformitate cu legile internaționale relevante", a declarat el, refuzând să ofere alte detalii despre ce se va întâmpla cu trupele evacuate.

Vorbind în Duma de Stat a Rusiei, președintele Parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a declarat că cei evacuați nu ar trebui să facă obiectul unui schimb și că, în schimb, ar trebui să fie aduși în fața justiției.

Peste 260 de luptători au părăsit oțelăria Azovstal, luni, și au fost duși în zonele înconjurătoare deținute de rebelii susținuți de Rusia - 53 de luptători răniți au fost duși la Novoazovsk, iar 211 persoane au fost duse la Olenivka, la nord de orașul-port.

Vicepremierul ucrainean a declarat anterior că Ucraina lucrează la următorii pași ai evacuării și speră să schimbe apărătorii ucraineni cu prizonierii de război ruși pe care îi deține, informează BBC.

Apărătorii din Mariupol "au schimbat cursul războiului" prin faptul că au rezistat 82 de zile, potrivit consilierului prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak.

În comentariile televizate, relatate de Reuters, el spune că apărarea orașului portuar a întrerupt operațiunea Rusiei de a cuceri teritorii în estul și sudul țării.

Podolyak afirmă că discuțiile privind evacuarea mai multor persoane din oțelăria Azovstal, ultima zonă din oraș care mai este ținută de ucraineni, au fost dificile, dar că există speranța că vor avea succes.

Podolyak, unul dintre negociatorii ucraineni, spune că discuțiile generale de pace cu Rusia au fost efectiv pe "pauză" și a reiterat că Ucraina nu este pregătită să cedeze niciun teritoriu.

Dar a adăugat că "orice război se va încheia tot la masa negocierilor", potrivit BBC.

Combatanţii care apără oraşul ucrainean Mariupol au schimbat cursul războiului cu Rusia rezistând 82 de zile, a declarat marţi consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, informează Reuters.

Podoliak a spus în declaraţii televizate că apărarea oraşului-port Mariupol a întrerupt operaţiunea Rusiei pentru capturarea de teritorii în estul şi sudul Ucrainei.

Un parlamentar rus spune că Rusia ar trebui să ia în considerare pedeapsa cu moartea pentru soldații eliberați din Azovstal

Un parlamentar rus care a luat parte la discuțiile de negociere susține că Rusia ar trebui să ia în considerare pedeapsa cu moartea pentru “luptători naționaliști din regimentul Azov din Ucraina”, așa cum i-a numit el pe soldații care au ieșit marți din Azovstal. „Nu merită să trăiască după crimele monstruoase împotriva umanității pe care le-au comis și care sunt comise încontinuu împotriva prizonierilor noștri”, a spus parlamentarul Leonid Slutsky, citat de Sky News. 

Președintele ucrainean a transmis, marți, pe Twitter că a discutat cu cancelarul german Olaf Scholz despre situația de pe front. Cei doi lideri au vorbit și despre înăsărirea sancțiunilor față de Rusia și despre perspectiva păcii, după cum a transmis Volodomir Zelenski. 

Zelensk a precizat că discuțiile au fost productive, conform CNN. 

Conform celor mai recente informații, în regiunea Cernigău ar fi murit 8 oameni și 12 ar fi fost răniți, în urma atacului din Desna, conform presei locale, care a transmis informațiile pe Telegram. 

Câștigătorii ucraineni ai Eurovision Song Contest 2022, trupa Kalush Orchestra, au spus că vor face un turneu în Europa pentru a strânge fonduri pentru nevoile armatei și ale fundațiilor caritabile din Ucraina.

Liderul Oleg Psyuk a declarat, marți, în timpul unei conferințe de presă că: „Vom face un turneu în Europa pentru a strânge fonduri pentru Ucraina și Forțele Armate. Vom anunța în curând pe pagina noastră de Instagram unde vom concerta”, conform CNN.

Anterior, el a adăugat că trupa va scoate la licitație trofeul Eurovision și va dona încasările pentru a sprijini armata.

Un adjunct al ministrului rus de externe, Andrei Rudenko, susține că Rusia și Ucraina nu mai poartă negocieri pentru pace.

„Nu, negocierile nu au loc. Ucraina practic s-a retras din procesul de negocieri”, a spus Rudenko, citat de Interfax. 

Kremlinul a anunțat, prin vocea purtătorului de cuvânt, victoria iminentă și atingerea obiectivelor operațiunii speciale ruse din Ucraina, așa cum numesc ei războiul.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că este imposibil ca “o șesime din pământ” să fie izolat, conform agenției de presă de stat din Rusia, TASS, considerată o portavoce a propagandei de la Kremlin.

„În vremea noastră este imposibil să izolam o șesime din pământ, fie politic, economic, diplomatic sau informațional”, a subliniat el.

„Putin știe unde conduce țara, este susținut de toată Rusia. Vom câștiga”, a încheiat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, conform Online 47.

Dmitro Zhyvytskyi , guvernatorul orașului Sumî, a transmis pe Telegram că Ohtîrka a fost lovită de rachete rusești peste noapte, conform The Guardian. El a spus: “Cinci rachete rusești au aterizat asupra țintelor civile și au provocat multe pagube. Unele depozite au luat foc. Unda de șoc a deteriorat ușa din față a unei clădiri cu două etaje, iar oamenii au rămas prinși înăuntru. Multe case particulare au fost afectate. Geamurile bisericii au fost sparte. A suferit pagube și grădinița Basme. Este aceeași care a fost bombardată în primele zile de război, când au murit oameni aici”. 

Localitatea Desna din zona Cernigău a fost atacată. Conform șefului regional, Vyacheslav Chaus, există morți și răniți în urma atacului, dar nu se știe numărul acestora. 

"Acest lucru dovedește încă o dată că spun în mod constant - războiul nu s-a terminat, războiul nu a părăsit regiunea Cernigău, războiul nu a părăsit orașele noastre, așa că vă rog, fac apel la toți locuitorii din regiunea Cernigău să fie vigilenți, atenți. Și fiți atenți la toate semnalele relevante care anunță alarma antiaeriană", a transmis el pe canalul său de Telegram. 

Poliţia de Frontieră anunţă că 7.523 de cetăţeni ucraineni au intrat luni în România, în scădere cu 3,8 % faţă de ziua precedentă.

”În data de 16.05.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 72.997 de persoane, dintre care 7.523 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 3,8 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.883 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 0,2%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 845 cetăţeni ucraineni (scădere cu 17%).", a transmis marţi Poliţia de Frontieră.  

Cadavrele a trei persoane, una dintre ele cetățean ceh, au fost găsite în Bucea. Cei trei erau îngropați în aceeași groapă. "Două persoane au fost împușcate în cap, una în burtă. Documentele uneia dintre victime, cetăţean ceh, au fost găsite la locul în care au fost îngropate. Celelalte două persoane nu au fost identificate încă, dar erau îmbrăcate în civil”, a declarat Andriy Nebytov, șeful Direcției Principale a Poliției Naționale din regiunea Kiev, conform Babel. 

Presa scrie că cehul era un voluntar, reatează AFP. Cehul, un şofer de camion în vârstă de 49 de ani, s-a dus în Ucraina devastată de război, după invazia rusă, să ajute la transportarea în locuri sigure a persoanelor deplasate, a declarat soţia acestuia site-ului ceh de ştiri voxpot.cz, citat de News.ro. 

”Ministerul Afacerilor Externe este la curent cu cazul cetăţeanului ceh decedat”, declară AFP o purtătoare de cuvţnt a ministerului, Lenka Do. Ea a subliniat că nu va oferi alte informaţii.

Pe voluntar îl chema Tomas, scrie site-ul.

Detalii despre eliberarea soldaților de la Azovstal

Cei peste 260 de soldați din Azovstal au fost eliberați, în schimbul predării de către partea ucraineană a unor soldați ruși care fuseseră luați prizonieri. Practic, soldații au fost eliberați, dar duși în teritorii controlate de ruși. Ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, a informat că 53 soldați răniți foarte grav au ajuns în Novoazovsk, teritoriu controlat de ruși și că 211 au fost duși Olenivka, aflat în aceeași situație. Aceștia vor fi schimbati cu prizonierii militari ruși înainte de a se întoarce acasă, potrivit Ministerului Apărării al Ucrainei. Nu se știe câți oameni se mai află acum în oțelăria Azovstal, punctează Sky News. 

Liderii Uniunii Europene nu au reuşit să atingă unanimitatea privind interzicerea petrolului rusesc, în urma unei reuniuni a miniştrilor de externe din statele UE, a declarat luni Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, potrivit CNN.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles, Borrell a declarat că, „din nefericire”, nu a fost posibil să se ajungă la un acord cu privire la un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, conform News.ro.

”Ne confruntăm cu aceleaşi dificultăţi cu privire la unanimitatea privind interzicerea petrolului”, a menţionat el. 

Războiul din Ucraina ameninţă viaţa copiilor subnutriţi din întreaga lume, spune UNICEF

Până la 600.000 de copii din întreaga lume ar putea rămâne fără acces la tratamentul salvator pentru malnutriţie, din cauza costurilor în creştere ale materiilor prime, parţial din cauza creşterii preţurilor la combustibil şi a războiului din Ucraina, a avertizat Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii. UNICEF estimează că cel puţin 10 milioane de copii afectaţi de epuizare severă nu au acces la această hrană, conform News.ro.

Încercările Occidentului și ale țărilor G7 de a izola Moscova au agravat penuria globală de alimente, a declarat Ministerul de Externe al Rusiei.

„Încercarile de a deturna Rusia din punct de vedere economic, financiar și logistic de la canalele de lungă durată de cooperare internațională nu fac decât să exacerbeze crizele economice și alimentare", a transmis ministerul, citat de Sky News.

Zelenski a confirmat eliberarea de la Azovstal

„Ucraina are nevoie de eroi ucraineni vii” a spus preşedintele Zelenski.

Comisia Europeană a confirmat modul în care companiile din Uniunea Europeană pot plăti pentru gazele ruseşti fără a încălca sancţiunile blocului comunitar împotriva Rusiei, într-un ghid actualizat privind această problemă, văzut de Reuters.

Într-un ghid actualizat, pus la dispoziţie ţărilor UE şi văzut de Reuters, Comisia şi-a confirmat recomandarea anterioară conform căreia sancţiunile UE nu împiedică companiile să deschidă un cont la o bancă desemnată companiile putând plăti pentru gazele ruseşti, atâta timp cât o fac în moneda convenită în contractele lor existente, şi declară tranzacţia încheiată atunci când acea monedă este plătită.

Aproape toate contractele de aprovizionare pe care companiile din UE le au cu gigantul rus al gazelor Gazprom sunt în euro sau dolari.

Rusia a tăiat luna trecută furnizarea de gaze către Polonia şi Bulgaria pentru că au refuzat să se conformeze cererii sale de plată în ruble.

Peste 260 de luptători ucraineni, dintre care 53 răniţi, au fost evacuaţi luni din oţelăria Azovstal, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în Mariupol, a anunţat un ministru adjunct ucrainean al apărării, Ganna Maliar, scrie AFP.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a transmis în mesajul zilnic către popor că a discutat cu directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, despre modul de accelerare a acordării de asistenţă financiară Ucrainei, având în vedere deficitul bugetului de stat în timpul războiului, care este de aproximativ 5 miliarde de dolari pe lună. 

Liderul ucrainean mai spune că lucrează pentru a se asigura că Uniunea Europeană este de acord asupra unui al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, iar embargoul petrolier trebuie să facă parte din el, pentru că este în interesul nu numai al Ucrainei ci şi al întregii Europe.

”De asemenea, lucrăm pentru a ne asigura că Uniunea Europeană este de acord asupra unui al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Embargoul petrolier trebuie să facă parte din el şi este în interesul nu numai al statului nostru, ci şi al întregii Europe. Sunt recunoscător acelor lideri ai continentului care sunt conştienţi de acest lucru şi contribuie la promovarea deciziei”, a mai spus Zelenski, citat de News.ro. 

O bază militară ucraineană aflată la aproximativ 15 kilometri (9 mile) de graniţa cu Polonia a fost vizată într-un atac cu rachete ruseşti marţi dimineaţa, potrivit informaţiilor furnizate de Maksym Kozytsky, şeful administraţiei militare regionale din Lviv, potrivit CNN.

Kozytsky nu a oferit alte detalii în postarea de pe Telegram, spunând doar că informaţii suplimentare vor fi publicate dimineaţa. O serie de explozii au fost auzite în centrul Lviv în jurul orei 12:45, ora locală (17:45 ET), la scurt timp după ce sirenele de raid aerian au sunat în oraş.

Un membru al echipei CNN din oraş a văzut apărarea antiaeriană luminându-se spre nord-vest - în direcţia bazei militare Yavoriv, ​​la aproximativ patruzeci de kilometri distanţă.

În prima sa declaraţie de la Telegram, Kozytsky a spus doar că sistemele de apărare aeriană au răspuns la atac, conform News.ro.

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a transmis că garnizoana din „Mariupol” şi-a îndeplinit misiunea de luptă, iar Comandamentul Militar Suprem a ordonat comandanţilor unităţilor staţionate la Azovstal să salveze vieţile militarilor lor. Peste 260 de persoane au fost salvate din uzina Azovstal, 53 grav rănite, spun oficialii.

”Comandamentul Militar Suprem a ordonat comandanţilor unităţilor staţionate la Azovstal să salveze vieţile personalului lor”, se arată într-un comunicat, citat de News.ro. 

”Apărătorii din Mariupol sunt eroi ai timpului nostru. Ei vor rămâne pentru totdeauna în istorie: unitatea specială „Azov”, Brigada 12 a Gărzii Naţionale a Ucrainei, Brigada 36 Separată de Marină, grăniceri, poliţie, voluntari, Apărarea Teritorială a Mariupol”, se mai precizează în comunicat.