Liderii europeni fac un tur de forță, pentru a calma spiritele în Estul Europei. Cine ar putea avea un rol decisiv
"Îi susţinem fără rezerve pe aliații noștri europeni". A spus-o răspicat președintele american, după anunțul că Washingtonul trimite 3 mii de militari, în România, Polonia, și Germania.
Nu este o provocare, ci o reacție fermă la agresiunea Rusiei, menită să descurajeze invadarea Ucrainei, sunt de acord analiștii occidentali. În același timp, liderii europeni fac un adevărat tur de forță, pentru a calma spiritele în Estul Europei.
Cancelarul Germaniei a anunțat o vizită la Moscova, iar Emmanuel Macron a discutat din nou, atât cu Joe Biden, cât și cu Vladimir Putin. O contribuție cu greutate în această mediere ar putea avea şi președintele turc.
Anunţată iniţial la Pentagon, relocarea a o mie de militari americani în România a fost imediat confirmată şi detaliată, inclusiv de Departamentul de Stat şi Casa Alba.
Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: ”O mie de soldați din Regimentul 2 de Cavalerie, care este acum cantonat în Germania, vor fi dislocați în România, în următoarele zile”.
Unitatea care va fi desfăşurată în țara noastră este o cunoştinţă mai veche a armatei române. Americanii s-au antrenat alături de vânătorii de munte în cadrul unor exerciţii desfăşurate în România şi au luptat cot la cot cu militarii noștri în Afganistan. Pentagonul a anunțat şi transferul a 2.000 de soldați din Statele Unite în Polonia și Germania. Mișcări temporare determinate de contextul actual de securitate, au precizat oficialii americani.
La rândul său, preşedintele american a ţinut să sublinieze miza acestei decizii.
Joe Biden: ”Suntem consecvenți cu ceea ce i-am spus lui Putin încă de la început. Câtă vreme acționează agresiv, o să luăm măsuri să-i asigurăm pe aliații noștri din Europa de Est că suntem alături de ei și că Articolul 5 (din tratatul NATO) este o obligație sacră”.
Jens Stoltenberg, secretar general NATO: ”Este un semnal puternic al angajamentului SUA şi se adaugă altor contribuţii recente ale SUA la securitatea noastră comună”.
Reacţia Moscovei nu a întârziat.
"Dislocarea de noi efective militare americane în Europa de Est duce la escaladarea tensiunilor în regiune. Facem constant apel la partenerii noştri americani să înceteze să alimenteze tensiunile", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Matthew Lee, jurnalist Associated Press: ”Din perspectiva lor, americanii pot replica fără ezitare: "N-am fi făcut asta, dacă Rusia nu masa 100.000 de soldaţi la graniţa Ucrainei şi alte zeci de mii în Belarus".
Dmytro Kuleba, Ministru Ucraina: ”Unica strategie eficientă în a face Rusia să privilegieze diplomaţia este descurajarea. Şi ne linişteşte faptul că diplomaţia dă roade. Amintiţi-vă câte date au fost vehiculate pentru o posibilă invazie rusă în ultimele săptămâni şi luni. Mai întâi s-a vorbit de decembrie, apoi de începutul lui ianuarie, ulterior sfârşitul lui ianuarie. Suntem la început de februarie, iar eforturile diplomatice continuă”.
Pe de altă parte, oficialii americani nu s-au codit să confirme informaţiile publicate iniţial de ziarul spaniol El Pais, potrivit căruia Washingtonul este dispus să discute promisiunea de a nu desfășura rachete de croazieră Tomahawk în România şi Polonia.
John Kirby, reprezentant Pentagon: ”Nu noi am dat publicităţii documentul, dar, dacă tot s-a aflat, aceasta confirmă ce am spus mereu. SUA merg până în pânzele albe pentru o soluţie diplomatică. Iar dacă Rusia chiar vrea să negocieze, aşa cum susţine, documentul acesta chiar demonstrează că e loc pentru negocieri”.
Între timp, în baletul diplomatic derulat de occidentali, s-a implicat şi preşedintele Turciei. Recep Erdoan a vizitat astăzi Kievul, urmând ca săptămâna viitoare să meargă şi la Moscova.
Recep Tayyip Erdogan: ”Ne exprimăm din nou sprijinul pentru integritatea teritorială şi suveranitatea partenerului nostru strategic şi vecin - Ucraina, ca naţiune cu ieşire la Marea Neagră. Îndemnăm toate părţile să dea dovadă de reţinere de dragul păcii în regiune”.
O mediere reușită ar putea restabili imaginea Ankarei în cadrul NATO și în faţa Statelor Unite, după tensiunile provocate de achiziționarea de către Turcia a unui sistem de apărare rusesc.
Pe teren, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, s-a deplasat astăzi în Belarus pentru a verifica pregătirile în vederea exerciţiilor comune de la mijlocul acestei luni. Potrivit NATO, este cea mai mare desfășurare militară a Moscovei în Belarus de la sfârșitul Războiului Rece. Mobilizarea include forțe pentru operațiuni speciale Spetsnaz, avioane de luptă SUhoi-35, rachete Iskander cu capabilitate duală și sisteme de apărare aeriană S-400.
Şi totuşi, fostul ambasador american în Ucraina găseşte temei pentru speranţă.
William Taylor: ”Cred că Putin va clipi primul. Dă semne că doreşte negocieri. Măsurile ferme luate de Ucraina, NATO şi de Statele Unite par să fi descurajat invazia, cel puţin deocamdată. Declaraţiile lui (Putin) de marţi sugerează că vrea să negocieze. S-a plâns, dar nu a respins răspunsurile SUA şi NATO la cererile sale”.
 (5).webp)
