Teatrul românesc, în suferință, după dispariția unui simbol: Ion Caramitru
Teatrul românesc este în suferință, după dispariția unui simbol: Ion Caramitru. A condus Teatrul Național București, în ultimii 16 ani i-a dat o nouă viață, l-a transformat și a jucat acolo, până aproape de moarte.
De marți, sala mare a teatrului îi va purta numele. Iar cei care l-au prețuit pe omul, managerul și actorul Ion Caramitru sunt așteptați să lase un mesaj într-un loc atât de drag inimii sale: Teatrul Național.
Intrarea Teatrului National a fost îmbrăcata în doliu. Acolo unde Ion Caramitru și-a lăsat o parte din suflet, sunt așteptati în aceste zile, cei care vor să lase un mesaj în cartea de condoleanțe.
Pe fundal vor rula bucăți din piesele în care maestrul a jucat.
Mihai Mălaimare: "Dintre noi toți, Pino ar fi meritat să fie nemuritor. Ca și Beligan, Pino a ținut spatele. De acum încolo va fi greu. Pentru el, teatrul era aerul pe care îl putea respira. Au fost vremuri bune, au fost vremuri rele, Pino a fost mereu la datorie."
Din cariera sa de aproape 6 decenii, Ion Caramitru și-a petrecut ultimii 16 ani la conducerea Teatrului Național din București.
Cu o extraordinară ambiție, acum 10 ani, a început o uriașă remodelare a clădirii, cu bani de la Guvern și din fonduri europene.
Cea mai importantă schimbare a fost fațada Teatrului Național, care a revenit la forma inițială, de când a fost construit, în 1973.
În 1979, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, după un incendiu care a afectat sala mare, a fost construită o carcasă care acoperea integral fațada. Problema nu era doar estetica, ci și de siguranță. Cantitatea uriașa de beton apăsa atât de tare, încât punea în pericol structura de rezistență a cladirii.
Studiile arătau că, la un cutremur de 6,5 grade pe scara Richter, sala mare s-ar fi prăbușit. Astfel că, lucrările nu au fost doar de modernizare, ci și de consolidare. În plus, din doar 3 săli de spectacole, Teatrul National are acum șapte, una chiar pe acoperișul clădirii, în aer liber.
Adriana Popescu, director de comunicare TNB: "Condiția cu care s-a început reconstrucția teatrului, condiție impusă de Ion Caramitru, a fost ca teatrul să se joace în fiecare seară, măcar la una din săli. Țin minte că au fost perioade când actorii repetau cu masca pe față. Nu era pandemie, dar era alergie la praful de ciment și de asta spun, poate fac o comparație deplasată, e ca Ana lui Manole care s-a zidit în pereții acestei clădiri, pentru ca ea să poată să iasă la lumină cu o față nouă."
Reconstrucția teatrului a fost una dintre ambițiile lui Ion Caramitru, dusă până la capăt, spun apropiații.
Adriana Popescu: "Una din calitățile extraordinare ale lui Ion Caramitru, dincolo de puterea fabuloasă de muncă, ne umilea pe toți, această perseverență în a se ține de cuvânt. Adică în clipa în care se angaja să facă ceva, făcea și ducea acel lucru la capăt, cu prețul tuturor sacrificiilor posibile."
După inaugurarea din 2015, s-au schimbat și strategia și repertoriul, iar publicul a umplut sălile. Un teatru nou, pentru un public nou, era motto-ul directorului Ion Caramitru.
Mircea Rusu, director artistic TNB: "Un om care aș putea spune că este teatrul insuși. A fost, nu-mi vine să cred ca a fost, a fost actor, regizor, manager, a fost cel care a reclădit teatrul. Nu exista niciun sector al teatrului pe care el să nu îl fi acoperit. Și așa o personalitate de asemenea complexitate, nu cred că se va mai naște prea curând."
Ca actor și regizor, și-a pus amprenta pe zeci de piese și a jucat aproape până în ultima clipă a vieții. O viață dedicată scenei și publicului.
Înmormântarea va avea loc vineri, la Cimitirul Bellu.
Admirator: "Un om mare, un om extraordinar, pe care nu poți să îl uiți ușor. Și nici nu am de gând să îl uit."
Admirator: "Un om deosebit și un talent."
Admirator: "Un actor extraordinar, un om extraordinar, este păcat că oamenii aceștia pleacă așa de devreme. Dânșii nu mor. Dânșii rămân în amintirea noastră, a spectatorilor și noi ne vom aminti mereu de dânșii, pentru că îi vom revedea în piesele de teatru pe care le-au jucat, în filmele în care au jucat, oamenii aceștia sunt nemuritori prin ce au facut ei."
 (5).webp)
