Schimbarea numelui în România, în 2022. Ce documente sunt necesare și în ce situații este aprobată cererea

18-08-2022 | 18:58

Persoanele care nu sunt mulțumite de numele de familie sau de prenumele pe care îl au, pot apela la autoritățile competente pentru a-l schimba.

Bianca Sitaru

Dacă numele de familie sau prenumele unei persoane este format din expresii idecente sau ridicole, acest lucru poate avea efecte negative asupra stării psihice a persoanei.

Astfel, persoana în cauză își poate schimba numele, dacă invocă anumite motive care îndeplinesc condițiile legii.

Cazurile când schimbarea numelui este întemeiată în România

Procedura de schimbare a numelui este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 41/20223 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice și este aprobată prin Legea nr. 323/2003, potrivit dgepmb.ro.

Persoanele care vor să-și schimbe numele de familie sau prenumele trebuie să se încadreze într-una din următoarele situații:

• când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;

• când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;

• când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;

• când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite, și dorește schimbarea acestuia;

• când persoana în cauză poartă un nume de familie de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc;

• când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere;

• când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor;

• când persoana în cauză solicita să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopției, a menținerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiației ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;

• când soții au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite și ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naștere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;

• când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii, însă, întrucât nu a sesizat instanța pentru încuviințarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieții, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;

• când prenumele purtat este specific sexului opus;

• când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia
alte asemenea cazuri temeinic justificate.

De asemenea, persoanele își pot schimba numele și dacă se află în următoarele situații:

• când persoana în cauză a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt prenume;

• când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, iar soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;

• când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorț, și dorește să poarte numele dobândit la naștere;

• când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți celălalt soț se recăsătorește și, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să poarte numele de familie dobândit la naștere;

• când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredințați spre creștere și educare, cu consimțământul fostului soț, dat în formă autentică;

• când părinții au divorțat, iar copiii încredințați spre creștere și educare unuia dintre părinți, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia.

În cazul copiilor minori, cererea de schimbare a numelui se face de către părinți sau cu ajutorul autortiății tutelare a minorului.

Dacă părinții nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, decizia va fi luată de autoritatea tutelară.

În cazul în care cererea de schimbare a numelui este făcută de către unul din părinți este absolut necesar acordul celuilalt părinte.

Acordul nu este necesar în cazul în care celăalt părinte este pus sub interdicție ori este declarat judecatorește dispărut sau decăzut din drepturile părintești.

În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată și de acesta.

Documentele necesare

Pentru a-și schimba numele sau prenumele, cetățenii trebuie să întocmească o serie de acte.

• Cerere de schimbare de nume, motivată corespunzător;

• Copii xerox de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui, cu viza ofițerului de stare civilă, cu mențiunea ”conform cu originalul”;

• Un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, pe cheltuiala solicitantului, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;

• Consimțământul, dat în formă autentică, al celuilalt soț, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;

• Copie de pe decizia de aprobare a autorității tutelare ( pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinți sau, cu încuviințarea autorității tutelare, de tutore);

• Cazierul judiciar și cazierul fiscal ale solicitantului.

Pe lângă aceste acte, persoana poate aduce orice document pe care îl consieră important pentru a-și schimba numele.

Cererea de schimbare nume și cererea de schimbare care trebuie publicată în Monitorul Oficial se pot descărca de la finalul articolului.

„Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă va depune o cerere la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor, aflat în subordinea consiliului local al comunei, orasului, municipiului în a cărui raza teritorială își are domiciliul”, potrivit ecpv.ro

Spețe în cazul cererii de schimbare a numelui

Cetăţenii români care au domiciliul în străinătate vor prezenta în locul cazierului o declarație din care să rezulte că nu au datorii față de statul român.

Prezenta declarație va fi dată la un notar public în țara, iar dacă persoana este în străinătate, declarația trebuie depusă la Misiunea Diplomatică a României din ţara de reşedinţă ori la un notar public străin, pentru a fi aplicată apostila, conform convenției de la Haga.

În cazul în care cetățenii români nu au avut domiciliul în România vor depune cererea la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor din Sectorul 1.

Cererea poate fi depusă personal, prin mandatar cu procură specială, dată în formă autentică, iar dacă este dată în străinătate, la Misiunea Diplomatică a României din ţara de reşedinţă ori la un notar public străin.

Ce trebuie să faci, pas cu pas

Începând cu data de 1.02.2017, pentru schimbărea numelui Regia Autonomă Monitorul Oficial nu mai percepe tariful de publicare, conform Legii nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, potrivit monitoruloficial.ro.

Cererea de schimbare a numelui pentru Monitorul Oficial, împreună cu copia certificatului de naștere și a cărții de identitate se depun fie fizic la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor sau se trimit pin poștă.

În ziua în care se publică anunţul, cetățenii pot intra în posesia exemplarului de monitor doar achitând taxa de 11.6 lei la casieria din incinta Centrului pentru relaţii cu publicul.