Primăria Capitalei va reabilita sirenele de înștiințare și alarmare a populației. Cum le vor recunoaște cetățenii
Primăria Capitalei va investi trei milioane de lei pentru reabilitarea sirenelor de înştiinţare şi alarmare a populaţiei.
Dintre cele 450 existente, un sfert nu funcţionează deloc, iar mai mult de jumătate ar trebui modernizate şi integrate într-un sistem unic de comandă. Suspendate la debutul pandemiei, exerciţiile de alarmare publică nu vor fi reluate prea curând, pentru ca populaţia, şi aşa afectată de razboiul de la graniţă, să nu fie panicată.
În Capitală sunt 454 de sirene de înştiinţare şi alarmare, dar funcţionale sunt doar 330. Mai mult de jumătate,187, sunt intregrate într un sistem de alarmare şi pot fi acţionate dintr-un centru de comandă, fie el Primăria Generală sau de sector, fie de la Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă.
În plină eră a tehnologizării, mai mult de jumătate dintre sirenele din Bucureşti sunt vechi şi pot fi acţionate doar manual, de persoane anume desemnate, ceea ce face ca toate acestea să nu fie deocamdată intregrate într-un sistem centralizat, proces ce ar putea dura, spun specilaiştii, ani de zile şi ar fi foarte costisitor.
Până la debutul pandemiei, în urmă cu doi ani, ISU făcea în Bucureşti exerciţii de alarmare în fiecare zi de miercuri, la ora 11. Așa sunau sirene atunci.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă are un set de patru semnale de alarmare pentru tot atâtea semnificaţii.
► PREALARMĂ AERIANĂ: transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. Sunetul se compune din trei impulsuri a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele.
► ALARMĂ AERIANĂ: prevenirea populației despre apariția pericolului imediat de lovire a localității respective. Sunetul se compune din 15 impulsuri a patru secunde fiecare, cu pauză de patru secunde între ele.
Sirenele pot fi folosite şi în cazul unor dezastre naturale sau tehnologice.
► ALARMĂ LA DEZASTRE: prevenirea populației asupra pericolului produs de dezastre naturale. Sunetul se compune din cinci impulsuri a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.
► ÎNCETAREA ALARMEI: înștiințarea populației că pericolul a trecut. Sunetul se compune dintr-un semnal continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de două minute.
În Capitală, mai puţin de jumătate dintre sirene sunt electrice, dar restul de 116 sunt electronice şi pot fi utilizate şi pentru transmiterea de mesaje vocale.
Potrivit legii, edilii au obligaţia să le verifice şi să le asigure mentenanţa.
Potrivit evidenţelor oficiale, puţin peste o sută de sirene nu funcţionează deloc, iar un sfert dintre ele au fost desfiinţate cu totul, așa că Primăria Capitalei a decis să aloce peste trei milioane de lei pentru reabilitarea acestor mijloace de alarmare şi înștiinţare.
La nivel naţional, sunt în jur de 7.700 de sirene gata să alarmeze populaţia în caz de nevoie. Cele mai multe sunt integrate în sistemele de comandă, şi, până la debutul pandemiei, când erau testate periodic, chiar funcţionau. Sunt însă şi localităţi, în special sate şi comune, unde lumea încă se mai bazează pe tradiţionalul clopot.
Bogdan Bucur, primarul comunei Rășinari: "Se trage în dungă, adică se bătea un singur clopot. Apoi se făcea o pauză de două, trei secunde, dar cel puțin eu nu știu să fii fost un sistem diferențiat de tragere a clopotului pentru alarmă sau dezastre, spre exemplu un incediu sau alte dezastre. Când trage clopotul în dungă s-a întâmplat ceva.”
