Negocieri pentru soluţionarea crizei din Ucraina - scurtă prezentare

Negocierile pentru soluţionarea crizei ucrainene au fost declanşate încă din 2014

Negocierile pentru soluţionarea crizei ucrainene au fost declanşate încă din 2014 ca urmare a anexării Peninsulei Crimeea, în martie acelaşi an, de către Federaţia Rusă şi în urma declanşării luptelor în regiunile Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei. Cadrul de negocieri, Normandia, a reunit Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

În septembrie 2014, guvernul de la Kiev a negociat cu reprezentanţi ai separatiştilor din cele două regiuni Lugansk şi Doneţk şi au ajuns la un acord de încetare a focului, concretizat în 12 puncte, în capitala Belarusului, la Minsk. Prevederile, constituite în cadrul Acordurilor de la Minsk sau Minsk I, vizau, printre altele, drept puncte principale: schimbul de prizonieri, furnizarea de ajutor umanitar şi retragerea armamentului greu. În cele cinci luni de conflict, de la debutul acestuia în martie 2014, se înregistraseră circa 2.600 de victime. Acordul de încetare a focului a fost încălcat de nenumărate ori de ambele părţi, care nu au reuşit punerea sa în aplicare.

Continuarea ostilităţilor şi înregistrarea unui număr semnificativ de victime de ambele părţi a atras atenţia comunităţii internaţionale care a cerut, în repetate rânduri, declanşarea unor noi negocieri pentru încetarea focului şi reglementarea unui tip de acord care să pună capăt violenţelor. În februarie 2015, reprezentanţii Rusiei, Ucrainei, OSCE şi lideri separatişti ai celor două regiuni din estul Ucrainei au ajuns la un acord şi au semnat înţelegerea de încetare a focului, document structurat în 13 puncte, în capitala Belarus, la Minsk. Liderii Franţei, Germaniei, Rusiei şi Ucrainei s-au reunit, concomitent, şi au emis o declaraţie de suport a acordului.

Înţelegerea stabilea o serie de paşi politici şi militari care au rămas, însă, neimplementaţi

Cele 13 puncte ale acordului Minsk II vizau: o încetare imediată şi extinsă a focului; retragerea întregului armament greu de către cele două părţi; acţiuni de monitorizare şi verificare de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa; declanşarea unui format de dialog cu guvernul interimar autoproclamat pentru Doneţk şi Lugansk în conformitate cu legea ucraineană, precum şi recunoaşterea statutului lor special printr-o rezoluţie a parlamentului; graţierea şi amnistia pentru oamenii implicaţi în luptă; schimb de ostatici şi prizonieri; asigurarea asistenţei umanitare; reluarea relaţiilor socio-economice; restabilirea controlului deplin al graniţei de stat de către guvernul Ucrainei; retragerea tuturor formaţiunilor armate externe, a echipamentului militar şi a mercenarilor; reforma constituţională în Ucraina include descentralizare, cu predilecţie privind Doneţk şi Lugansk; alegeri în Doneţk şi Lugansk de comun acord cu reprezentanţii lor; intensificarea activităţii Grupului de contact trilateral incluzând reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei şi OSCE, conform https://www.reuters.com/ şi https://www.dcaf.ch/.

Formatul Normandia a fost creat, în iunie 2014, pentru găsirea unei soluţii paşnice la conflictul din estul Ucrainei

Formatul Normandia a fost creat, în iunie 2014, pentru găsirea unei soluţii paşnice la conflictul din estul Ucrainei, reunind Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia. De la înfiinţarea sa, formatul Normandia a reprezentat un cadru de lucru la nivel înalt pentru stimularea progresului spre rezolvarea conflictului în estul Ucrainei. Membrii formatului de negociere au pus bazele, în 2014, a Grupului de Contact Trilateral, ce reuneşte Rusia, Ucraina şi OSCE, drept cadru pentru consultări tehnice privind dezvoltarea unui plan de pace. Negocierile, la nivel tehnic şi politic, aveau să se concluzioneze în septembrie 2014 şi februarie 2015 sub forma acordurilor de la Minsk (I, II). Ulterior, în cadrul formatului Normandia, constituit ca urmare a întâlnirii din iunie 2014 în oraşul francez cu acelaşi nume a reprezentanţilor Franţei, Germaniei, Rusiei şi Ucrainei, au fost înfiinţate patru grupuri de lucru, pe probleme politice, economice, de securitate şi umanitare, care includeau şi reprezentanţi ai regiunilor separatiste.

În 13 februarie 2016, la Munchen, negocierile în format Normandia pentru reglementarea situaţiei din Ucraina s-au încheiat fără rezultate concrete

În 13 februarie 2016, la Munchen, negocierile în format Normandia pentru reglementarea situaţiei din Ucraina s-au încheiat fără rezultate concrete, potrivit ministrului de externe ucrainean Pavlo Klimkin, conform agenţiei de presă Unian.

Ucraina, Rusia, Germania şi Franţa au convenit, la 20 octombrie 2016, la Berlin, cu prilejul reuniunii la nivel înalt în aşa-numitul format Normandia pentru soluţionarea crizei ucrainene, să alcătuiască o "foaie de parcurs" pentru implementarea acordurilor de la Minsk, potrivit preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, conform Reuters. În context, părţile au convenit şi asupra retragerii trupelor ucrainene şi a separatiştilor susţinuţi de Rusia din patru zone de conflict din regiunea Donbas, misiunile ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să poată fi înarmate, iar activităţile lor de monitorizare a aşa-numitului proces de pace de la Minsk să nu poată fi împiedicate, conform agenţiilor de presă internaţionale.

În 11 iunie 2018, la Berlin, Franţa şi Germania s-au declarat ''prudent optimiste'' în legătură cu procesul de pace din Ucraina

În 11 iunie 2018, la Berlin, Franţa şi Germania s-au declarat ''prudent optimiste'' în legătură cu procesul de pace din Ucraina pe care îl mediază, la finalul unei reuniuni, în care reprezentanţii ruşi şi ucraineni s-au reangajat în favoarea unui armistiţiu, conform AFP. "Toate părţile s-au pronunţat din nou în favoarea unui armistiţiu durabil, iar acesta include retragerea armelor grele, dezarmarea trupelor, deminarea regiunii Donbas, precum şi accesul şi protejarea misiunii de observatori a OSCE", potrivit ministrului german al afacerilor externe Heiko Mass, citat de AFP, la finalul celor cinci ore de discuţii, împreună cu omologii săi francez, rus şi ucrainean pentru soluţionarea crizei ucrainene.

La 9 decembrie 2019, la Paris, a avut loc reuniunea la nivel înalt a formatului de negociere Normandia pentru soluţionarea crizei din Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au convenit, cu acest prilej, să lucreze pentru retragerea de trupe din trei zone disputate până la sfârşitul lunii martie a anului 2020, potrivit unei declaraţii comune adoptate la încheierea discuţiilor, conform AFP. În declaraţia comună, se menţionează faptul că: "părţile sunt de acord cu privire la obiectivul de a proceda la o dezangajare a forţelor şi echipamentelor până la sfârşitul lunii martie 2020". În context, părţile "vor contribui la eliberarea reciprocă înainte de 31 decembrie a persoanelor deţinute potrivit principiului 'toţi tuturor împotriva tuturor' ", a declarat preşedintele Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul Putin şi cu şefii de stat francez şi german. Printre alţi paşi luaţi în considerare, părţile au convenit să implementeze încetarea focului pe deplin şi să ceară dezangajarea forţelor militare în trei regiuni suplimentare până la finalul lunii martie 2020. Cu acest prilej, părţile au menţionat faptul că Misiunea specială de monitorizare a OSCE în Europa avea anevoie de acces în siguranţă pe teritoriul Ucrainei pentru implementarea mandatului său în totalitate. Printre alte chestiuni convenite care însă rămâneau nerezolvate se numărau retragerea trupelor militare separatiste, alegeri în regiunile controlate de separatişti şi un statut special pentru regiunea Donbas, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Reuniunea promovării procesului de pace s-a încheiat fără rezultate concrete

În 30 aprilie 2020, reuniunea destinată promovării procesului de pace în estul Ucrainei, desfăşurată, în format de videoconferinţă, la nivelul miniştrilor de externe din formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia), s-a încheiat fără rezultate concrete, potrivit AFP. La nivelul discuţiilor diplomatice, Moscova şi Kievul şi-au păstrat poziţiile cu privire la soluţionarea conflictului dintre forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi, ceea ce a condus în final la absenţa emiterii unei declaraţii de presă comune.

La 20 ianuarie 2021, ministrul suedez de externe, Ann Linde, a atras atenţia că sunt necesari mai mulţi paşi pentru a proteja o fragilă încetare a focului în estul Ucrainei, pe măsură ce cresc încălcările acordului, potrivit agenţiei Reuters. Ann Linde a fost în vizită în Ucraina, imediat după ce ţara sa a preluat preşedinţia rotativă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care monitorizează conflictul din cele două regiuni din estul Ucrainei.

Agravarea situaţiei de la graniţa de est a Ucrainei cu Federaţia Rusă pe fondul dislocării unor dispozitive ample de forţe militare ruse a adus în discuţie necesitatea unei serii de negocieri la nivel internaţional pentru găsirea unor soluţii politico-diplomatice printre care şi întrunirea formatului Normandia. În 26 aprilie 2021, în capitala Franţei, părţile se reunesc, în formatul Normandia, şi discută mai bine de opt ore fără să ajungă la vreun rezultat pentru detensionarea crizei ucrainene, conform DPA, TASS şi Unian.

Statele Unite ale Americii şi statele din Europa occidentală fac apel către Rusia şi Ucraina să găsească o formulă de soluţie diplomatică pentru detensionarea crizei

În acest sens, la 26 ianuarie 2022, la Paris, reprezentanţi politici ai Franţei, Germaniei, Ucrainei şi Rusiei s-au întâlnit pentru găsirea unor puncte comune între cele două părţi cu scopul detensionării crizei.

O nouă rundă de negocieri s-a desfăşurat, între consilieri politici ai părţilor implicate în formatul Normandia, la 11 februarie 2022, încheiată fără niciun concret însă nici după circa nouă ore de negocieri, potrivit agenţiei DPA.

O bună perioadă de timp, documentele care parafau înţelegerile de la Minsk au fost considerate culoarul oportun pentru a se pune capăt conflictului prin intermediul diplomaţiei. Încălcarea acestora şi neaplicarea lor a exclus păcii posibilitatea de acţiune concretă în această zonă a bătrânului continent.

Articol recomandat de sport.ro

Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024