Cum putem depista propaganda rusă la noi pe Facebook: ”E agramat. Ăsta nu e de-al nostru”
Războiul informațional joacă un rol extrem de important în aceste vremuri dure ale conflictului din Ucraina, de unde informațiile sunt transmise extrem de rapid către public prin intermediul rețelelor de socializare.
Una dintre afirmațiile false făcute recent de Rusia a fost cea în care susține că nu ei au bombardat teatrul din Mariupol.
În acest context, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a publicat pe dnsc.ro o listă de site-uri care propagă știri false despre războiul din Ucraina.
”Pe TikTok, în această perioadă, algoritmul decide că ai vrea să vezi un tanc, și-și oferă un astfel de video, îi dai play și te uiți și la descrierea textului care spune că un ucrainean te învață cum să pornești un vehicul blindat abandonat de Federația Rusă. Dacă începi să sapi mai mult, vezi că acest clip a fost postat încă de anul trecut, de la o comemorare din Rusia” - a explicat și Marian Andrei la iLikeIT.
Mesajele propagandistice ale Rusiei sunt lansate fără încetare, iar în aceasta luptă a vorbelor, adevărul este de multe ori sacrificat.
Despre comunicarea în vreme de război am stat de vorbă cu profesorul universitar Dumitru Borțun, de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București.
Cum ne putem apăra de aceste mesaje false pe rețelel de social media?
”Este foarte greu. Eu nu sunt dintre cei care promovează optimismul ăsta facil, ca să le dăm încredere oamenilor. Eu știu care este mecanismul real. Ar trebui o educație a gândirii critice, analitice. De ani de zile - ceea ce la noi nu s-a făcut și nu se face în școala românească - ar trebui o educație în ceea ce privește comunicarea mediatică, comunicare prin intermediul mass-media, mijloacele de comunicare în masă. Inclusiv prin intermediul new-media, aceste noi mijloace de comunicare în masă care sunt prin internet.
Când copiii vor ști de mici care sunt falsurile, care sunt simptomele unui fake, de pildă faptul că e agramat: ăsta nu e de-al nostru! Faptul că folosește niște cuvinte după traducere Google, dar care nu sunt folosite de români. Este clar că nu este de-al nostru, vine din afara țării. Când este o sursă care nu are adresă, cauți adresa și nu o găsești. Sau găsești altă sursă, te duci la sursa aia, nici aia nu are adresă, vine din altă sursă, și la ultima sursă nu găsești nimic, nici adresă poștală, nici adresă OEM. E suspect. Dar are un om simplu, omul preocupat de viața cotidiană, de grijile ei, are timp să cute și să cerceteze? Nu. Și atunci le spun și eu să aibă grijă, să țină minte că celebrul slogan că într-un război prima victimă este adevărul.” - a explicat profesorul Borțun.
 (5).webp)
