Cum profită participanții români de programul Rabla pentru a face profit. Iau banii de la stat fără să clipească

×
Codul embed a fost copiat

A început o nouă sesiune de înscrieri pentru programul Rabla, iar în acest moment sunt disponibile 1.500 de tichete. Doar că unii unii profită de acest proiect pentru a face ei profit.

Practic iau banii de la stat fără să clipească, își cumpără un vehicul preietenos cu mediul la care renunță ușor contra cost.

Pe siteurile de specialitate sunt la vânzare zeci de autoturisme electrice. Mulți profită de programele guvernamentale, cum este Rabla, primesc vouchere de 10.000 de euro își cumpără mașină nouă, pe care o vând apoi după câteva luni cu mii de euro în plus.

De altfel, piața mașinilor la mâna a doua a revenit în atenție în condițiile în care puțini se mai apropie de un autoturism abia ieșit din fabrică.

Din cauza crizei de semi-conductori, apoi a crizei de cauciucuri, vehiculele noi au fost mai greu de livrat și astfel a crescut cererea pentru autoturismele second hand. Cei care își vând mașinile acum observă că se devalorizează mai greu ca în alți ani. Cântăresc greu marca și gradul de uzură.

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

De exemplu, o mașină 4x4, cu un motor 2.0, pe benzină, manuală, cu 150 cp, costa 23.500 de euro în 2017. Dacă proprietarul vinde acum această mașină, cu 85.000 de km la bord, poate obține pe ea aproape 15.600 de euro, conform siteurilor de specialitate. După 6 ani avem o pierdere de 7.900 de euro, ceea ce înseamnă că pe propietar l-a costat 0,46 de lei fiecare km.

Dacă luăm o masină mai scumpă, vedem că devalorizarea este mult mai mare. În 2019, o mașină costa 68.700 de euro. Dacă o vinde acum, după ce a circulat 78.000 de km, poate obține 35.000 de euro. Rezultă o pierdere de 33.700, ceea ce înseamnă că pe proietar l-a costat peste 2 lei fiecare km.

Andrei cumpără mașini de pe un site de licitații și le vinde la un târg de mașini mult mai scump. Într-o lună a dat 15.

Andrei Petre, vânzător de mașini: „Mașinile se văd într-o poză, se licitează, iar ulterior vin direct pe platformă”.

Potrivit Poliției Române, autoturismele de pe străzile noastre au în medie peste 14 ani. La fiecare autoturism nou înmatriculat au fost înscrise trei la mâna a doua.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Poliția Locală a ridicat mașina unui vasluian chiar înainte ca acesta să-și încaseze pe ea banii din programul Rabla
Poliția Locală a ridicat mașina unui vasluian chiar înainte ca acesta să-și încaseze pe ea banii din programul Rabla

Un bărbat din Vaslui a rămas fără banii oferiți prin Rabla Local, după ce Poliția Locală i-a ridicat mașina acceptată în program. Dacă vrea să recupereze mașina, trebuie să plătească acum o sumă similară cu cea pe care urma s-o încaseze de la stat.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.