Ziua internațională a combaterii fascismului și antisemitismului
La data de 9 noiembrie 2023 este marcată Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului, o sărbătoare care îşi propune să aducă în atenţie lupta împotriva oricăror forme contemporane de discriminare şi antisemitism.
Această iniţiativă este susţinută de reţeaua UNITED, care reuneşte peste 500 de organizaţii membre dedicate combaterii acestor probleme.
Ziua de 9 noiembrie este Ziua Internațională împotriva Fascismului și Antisemitismului, o zi dedicată amintirii pogromului "Kristallnacht" din Germania, din 1938. În această noapte, acum 82 de ani, trupele de asalt SA și civili au distrus peste 8.000 de case și magazine evreiești, au incendiat sinagogi, au închis, rănit și ucis evrei în întreaga Germanie nazistă.
Dar această zi nu a apărut din neant. Această zi a fost rezultatul unei dezvoltări constante și sistematice a ceea ce a început ca prejudecată și a evoluat în genocid. A fost discursul de ură necontrolat, propaganda neîngrădită, impunerea legilor discriminatorii și privarea constantă de drepturi. A fost intoleranța neînfrânată care a dus la unul dintre cele mai oribile momente din istoria noastră colectivă – Holocaustul, potrivit Dayagainstfascism.eu.
Poate că am trecut peste acele vremuri teribile și poate că vorbim despre ele doar în cadrul comemorărilor. Cu toate acestea, rasismul, fascismul și antisemitismul, homofobia sau islamofobia nu sunt pe cale să dispară. Astăzi, mișcările rasiste, fasciste și neonaziste sunt în creștere în întreaga Europă. Neonaziștii vânează și agresează migranți, musulmani, evrei, romi, activiști LGBTQ, persoane cu dizabilități și alte minorități, folosind mitinguri ca acoperire pentru crimele lor motivate de ură.
Rolul ONU în combaterea rasismului şi antisemitismului
După anul 1990, statele europene şi organizaţiile internaţionale au făcut demersuri considerabile pentru a combate toate formele de rasism şi antisemitism. În cadrul Consiliului Europei, Uniunii Europene, Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), există departamente dedicate protejării drepturilor şi libertăţilor şi combaterii rasismului şi antisemitismului.
La nivelul ONU, există Oficiul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, care este coordonat de un raportor special în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului. Începând cu 1 septembrie 2018, raportorul special al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului este Michelle Bachelet Jeria din Chile, conform Unitedfia.org.
În 1993, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Recomandarea 1222, exprimând îngrijorarea serioasă cu privire la reapariţia rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi intoleranţei în Europa şi condamnând actele de violenţă rezultate din acestea.
În acelaşi an, la summit-ul de la Viena al organizaţiei, a fost lansată Campania Europeană de Tineret şi Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei. De asemenea, la 14 decembrie 1993, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a convenit asupra redactării unui proiect de declaraţie la nivel interguvernamental şi a unui plan de acţiune pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei.
La cel de-al doilea summit al Consiliului Europei, care a avut loc în octombrie 1997 la Strasbourg, Comitetul de Miniştri a adoptat o rezoluţie prin care s-a instituit Biroul Comisarului pentru Drepturile Omului. Această funcţie este desemnată pentru un singur mandat de şase ani prin votul Adunării Parlamentare. Din 1 aprilie 2018, comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei pentru un mandat de şase ani este Dunja Mijatovic din Bosnia şi Herţegovina.
Angajamentul Uniunii Europene împotriva antisemitismului
Tratatul privind Uniunea Europeană, prin Articolul 2, şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin articolele 10 şi 19, exprimă angajamentul Uniunii Europene în combaterea oricăror forme de intoleranţă şi de antisemitism. Aceste tratate fac referire, de asemenea, la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Combaterea rasismului și antisemitismului: Eforturi internaționale pentru o lume mai tolerantă
La 28 noiembrie 2008, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a adoptat decizia cadru 913 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal. Această decizie a actualizat decizia 96/443 a Consiliului JAI din 15 iulie 1993, având ca bază articolul K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la acțiunea pentru combaterea rasismului și a xenofobiei.
În 2019, Comisia Europeană a inițiat Grupul de lucru al Comisiei pentru combaterea antisemitismului, având ca scop abordarea și combaterea antisemitismului în Europa. În data de 5 noiembrie 2020, Katharina von Schnurbein, coordonator al Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului, s-a alăturat inițiativei lordului John Mann, consilier independent pentru antisemitism al guvernului Marii Britanii, semnând o scrisoare care cere cluburilor de fotbal să adopte definiția antisemitismului propusă de Alianța pentru Comemorarea Holocaustului.
Această scrisoare a fost trimisă FIFA, UEFA și majorității cluburilor europene și a fost semnată de coordonatorii pentru combaterea antisemitismului din mai multe țări europene, reprezentantul OSCE, raportorul special al ONU și reprezentanți internaționali.
La Reuniunea de la Copenhaga a Conferinței CSCE privind Dimensiunea Umană, desfășurată în iunie 1990, statele membre ale organizației au condamnat totalitarismul, ura etnică și rasială, antisemitismul, xenofobia și orice formă de discriminare împotriva oricărei persoane. În acest context, au fost recunoscute în mod special problemele cu care se confruntă comunitatea romă. Planul de acțiune al OSCE din 2003 dedicat comunităților Roma și Sinti se concentrează pe combaterea rasismului și a discriminării împotriva acestor comunități și recomandă statelor și instituțiilor OSCE să implementeze măsuri extinse în acest sens, conform Osce.org.
La nivelul organizației OSCE, Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului (ODIHR) oferă suport, asistență și expertiză statelor membre și societății civile pentru promovarea democrației, statului de drept, drepturilor omului, toleranței și combaterii discriminării.
Acest birou, înființat în 1991 și cu sediul la Varșovia, are peste 100 de funcționari din mai multe state ale organizației și implementează programe de pregătire pentru guverne, organizații neguvernamentale și de monitorizare în diverse situații specifice.
