Rețeaua de termoficare din București: cât de veche este și cât durează modernizarea ei

O nevăzătoare și-a rupt piciorul după ce a căzut într-o groapă nesemnalizată din Cluj-Napoca
Monitorul de Cluj

În fiecare an, mii de bucureștenii riscă să rămână fără apă caldă și căldură din cauza multiplelor avarii nerezolvate de la rețeaua de termoficare.

Rețeaua de distribuție centralizată de energie termică din București este a doua ca mărime din lume, după Moscova.

Rețeaua de termoficare din București se întinde pe 4.000 de km: 1.000 de km rețea primară și 3.000 de km reţea secundară. În Capitală există și peste 1.000 de puncte și module termice. Toate cu o vechime de aproape un secol.

Rețeaua de termoficare din București: istoric

În anul 1959, Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) a alcătuit un plan pentru încălzire sistematizată a Bucureştiului, cu scopul de a furniza apă caldă și căldură în locuințe și în instituțiile publice.

Lucrările la rețeaua de termoficare au început cu modernizarea centralei Grozăvești (construită în 1889 și cunoscută sub numele de Uzina hidraulico-electrică Grozăveşti). Ulterior, în 1964 s-au construit CET Titan și CET Bucureşti Sud. În 1972 s-a construit CET Bucureşti Vest și CET Progresul în 1987.

Citește și
facturi energie
Cum să reduci consumul de gaze la centrala termică. Soluții eficiente să ai căldură în casă
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

După căderea regimului comunist, în anii ‘90, Consiliul General al Capitalei a înființat Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (RADET), o companie care avea ca scop transportul, producerea, distribuția și furnizarea de energie termică în București. Ulterior, s-a decis ca producția de energie termică să fie asigurată de compania Electrocentrale București (ELCEN), deținută de Ministerul Energiei, iar distribuția să rămână în sarcina RADET.

Faliment RADET

Din cauza imposibilității de plată a unei datorii de aproximativ 3,83 miliarde de lei, pe care o avea către compania ELEN, pe 11 noiembrie 2019, Magistrații Curții de Apel București au decis intrarea în faliment a companiei RADET. Iar din cauza neplății, la rândul ei, ELCEN a întrat în insolvență.

Pe 1 decembrie 2019, compania Termoenergetica București S.A a cumpărat firma RADET și a devenit astfel, principalul furnizor de apă caldă și încălzire în sistem centralizat. 

Compania Termoenergetica furnizează apă caldă și căldură pentru 8.091 de blocuri de locuinţe, pentru 74 de cămine şi 313 imobile/case.

Din totalul energiei termice furnizate de companie, 92,21% reprezintă consumul populației. Iar, în ceea ce privește utilizatorii non-casnici, Termogenetica furnizează energie termică pentru 515 instituții publice, 3.820 de agenți economici și 10 sere, însumând un consum de 7,79%, potrivit news.ro.

La aproape un an de la preluarea companiei, pe 12 iulie 2020, Termoenergetica avea o datorie de 442,1 milioane de lei față de compania Elcen. Ca urmare a acestei situatii, Elcen a ajuns să acumuleze o datorie de 200 milioane de lei către furnizorul de gaze naturale și către prestatorii de servicii auxiliare.

Ce presupune modernizarea rețelei de termoficare

Peste 80% din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 25 de ani.

Un raport al Consiliului General Capitalei arată că înlocuirea întregului sistem de termoficare din București ar dura 20 de ani.

La începutul anului 2022, directorul Termoenergetica, Crețu-Sârbu Claudiu Ionuț a spus, însă, că o mare parte din rețea ar putea fi schimbată în cinci ani.

Nicușor Dan a promis lucrări la rețeaua de termoficare 

Imediat ce a fost ales primar general, Nicușor Dan a promis că în primii trei ani de mandat va schimba 300 de kilometri din rețeaua principală de termoficare, adică 100 de kilometri pe an. Însă lucrurile nu au stat deloc așa.

La începutul lunii februarie 2021, edilul Capitalei a anunțat că vor începe lucrările pe cinci segmente ale reţelei de termoficare, însumând 53 de kilometri.

Însă, 10 luni mai târziu, în noiembrie, 2021, întrebat în ce stadiu se află lucrările de modernizare a rețelei de termoficare, Nicușor Dan a spus în anul 2021 au fost reabilitaţi doar 15 kilometri de reţea primară de termoficare, deoarece documentaţiile necesare lucrărilor nu erau pregătite.

În cea mai recentă declarație, de la începutul lunii octombrie 2022, edilul a anunțat că în primăvara anului 2023 vor începe lucrări pentru reabilitarea a 210 km din rețeaua de termoficare, iar termenul de finalizare este de patru ani.

„Vă anunţ atribuirea contractelor pentru reabilitarea celor 210 kilometri de reţea de termoficare din bani europeni. E vorba de o lucrare care, conform atribuirii, are o valoare de 260 de milioane de euro, din care 200 de milioane de euro bani europeni. Pentru restul o să mergem pentru un împrumut. E posibil ca pentru o parte din rest să avem, de asemenea, bani europeni. Este vorba de contracte de proiectare şi execuţie.

Termenul de finalizare - patru ani, deci imediat ce vom semna va începe proiectarea şi lucrările vor începe în primăvara anului viitor. Sunt cinci tronsoane care au aproximativ 40 de kilometri fiecare şi fiecare dintre ele are o asociere de constructori. Toţi constructorii sunt români”, a spus primarul Capitalei.

Câți kilometri de conductă trebuie înlocuiți

Pentru a avea parte de un sistem de termoficare modern și pentru ca toți locuitorii Capitalei să aibă parte de apă caldă și caldură trebuiesc modernizați peste 1.000 de km de rețea.

Cum funcționează rețeaua de termoficare

Termocentralele furnizează apă fierbinte către punctele termice. În punctul termic, apa primită de la termocentrale intră într-un schimbător de căldură și încălzește apa din punctul termic. Ulterior apa este livrată prin rețeaua secundară către consumatori.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Furnizarea căldurii în București, în 2022. La ce temperaturi se dă drumul la căldură
Furnizarea căldurii în București, în 2022. La ce temperaturi se dă drumul la căldură

În București, cei mai mulți dintre locuitori depind de încălzirea centralizată, iar atunci când vremea se răcește, oamenii se întreabă când vor primi căldură în calorifere.

Cum să reduci consumul de gaze la centrala termică. Soluții eficiente să ai căldură în casă
Cum să reduci consumul de gaze la centrala termică. Soluții eficiente să ai căldură în casă

Având în vedere criza energetică actuală cu care se confruntă întreaga Europă, majoritatea românilor se gândesc la modalități de economisire, pentru a nu avea costuri prea mai mari la factura de gaz.

Câți bani vor da bucureștenii pe căldură și apă caldă, iarna care vine. Gigacaloria s-a scumpit mult
Câți bani vor da bucureștenii pe căldură și apă caldă, iarna care vine. Gigacaloria s-a scumpit mult

Iarna care vine va fi prima în care bucureștenii vor plăti gigacaloria la un preț de 2,4 ori mai mare decât cel din ultimii 11 ani. Iată câți bani ar putea să scoată fiecare din buzunar, ca să plătească pentru încălzirea locuinței.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.