Dependența de rețele sociale - cum se manifestă și de ce este greu de depășit

Desigur, nu este nimic greșit să folosim Instagram, Facebook sau Snapchat, dar atunci când simțim nevoia să facem asta constant, la fiecare câteva minute, și dezvoltăm un comportament specific adicțiilor, problema devine evidentă.

Cel mai mult au de suferit adolescenții, care sunt mai predispuși la dependența de rețele sociale, pentru că nu sunt suficient de maturi emoțional, dar oricine poate dezvolta această adicție.

Ce este dependența de rețele sociale?

Dependența de rețele sociale apare atunci când utilizatorul nu se mai simte bine dacă nu verifică frecvent mesajele sau notificările primite prin intermediul aplicațiilor, dacă devine agitat sau chiar furios atunci când nu poate face acest lucru. Fenomenul este similar oricărei adicții și apare urmare a eliberării de dopamină, hormonul care ne face să ne simțim bine.

Dopamina este un neurotransmițător, adică o substanță care face legătura între neuroni, având astfel un rol foarte important în funcționarea sistemului nervos. Creierul nostru eliberează acest hormon atunci când facem anumite activități care ne produc plăcere - spre exemplu, când facem sex sau când savurăm mâncarea preferată.

Din păcate însă, dopamina este secretată și în situații care ne fac rău - când consumăm droguri, alcool sau când luăm parte la jocuri de noroc. La fel se întâmplă și atunci când vedem că am primit comentarii pozitive sau reacții (LIKE sau inimioare) la postările noastre de pe rețelele sociale. Ne bucurăm, ne simțim bine când realizăm că alți oameni ne apreciază și, în timp, devenim dependenți de această plăcere, pe care o căutăm insistent, din ce în ce mai des, și reacționăm neplăcut dacă nu o mai putem obține.

Astfel, din cauza dopaminei, intrăm într-un cerc vicios tot mai greu de controlat, apărând un comportament de tip compulsiv, specific adicțiilor, cu toate efectele sale negative.

Efectele dependenței de social media

Persoanele care devin dependente de rețele sociale ajung să se izoleze de cei din jur, să se detașeze tot mai mult de realitate și astfel pot să apară probleme în familie, cu prietenii, la locul de muncă sau la școală. În timp, poate fi afectată chiar și sănătatea, pentru că utilizatorii dependenți tind să mănânce nesănătos, nu se mai odihnesc suficient și nu mai fac mișcare.

Dacă părinții sau alte persoane apropiate le restricționează sau chiar le interzic complet accesul la rețelele sociale, utilizatorii care au dezvoltat această dependență încep să aibă un comportament specific sevrajului - devin agitați, chiar agresivi sau depresivi, iar după ce au din nou acces la telefoane, revin imediat la obsesia lor. Prin urmare, interdicția nu este o soluție eficientă pe termen lung, dacă nu este completată de o terapie asigurată de un specialist, scrie addictioncenter.com, un site specializat în tratarea adicțiilor.

Dependența de rețelele sociale este atât fizică, cât și psihică. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Harvard, postările online activează aceeași zonă cerebrală care devine activă în timpul consumului de droguri. Acești „centri ai recompensei” afectează comportamentul și perceperea senzațiilor. Când o persoană experimentează ceva plăcut, neuronii produc mai multă dopamină, iar creierul asociază senzația de plăcere cu respectiva activitate - în acest caz, cu utilizarea rețelele sociale.

Și mai grav este faptul că centrii recompensei se activează mai intens atunci când postările de pe rețele sociale sunt mai personale, adică utilizatorii fac confesiuni sau vorbesc în mod direct despre ei. În mod normal, o persoană vorbește despre ea însăși în aproximativ 30-40% din timp, dar pe rețele sociale timpul în care face asta ajunge până la 80%. Practic, în medie, 8 din 10 postări sunt despre viața personală a utilizatorului.

Adolescenții și rețelele de socializare

În cazul copiilor și adolescenților, dependența de rețelele sociale este mai frecventă și mai greu de gestionat. În cazul lor, această obsesie nu le va permite să dezvolte relații sociale normale cu alții, pentru că în viața reală ei nu știu să interacționeze firesc. Astfel, acești tineri tind să dezvolte anxietate socială, depresie, nu sunt capabili de empatie, au o stimă de sine foarte scăzută și se compară permanent cu alții, potrivit California State University.

Din această cauză, adolescenții ajung să se confrunte cu o serie de probleme serioase:

● Imagine distorsionată despre corpul lor, ca urmare a expunerii constante la imagini asociate cu perfecțiunea fizică, ceea ce poate duce la anorexie sau la alte tulburări de alimentație,

● Frustrări, prin comparație permanentă cu „prietenii” sau idolii lor de pe rețelele sociale, care au posibilități financiare deosebite și par să ducă o viață perfectă, împlinită, fără probleme,

● Adoptă modele comportamentele care nu sunt demne de urmat, observând cum alții obțin bani și au succes aparent fără efort,

● Se expun la diferite pericole, acceptând diferite „provocări” lansate prin rețelele sociale,

● Sunt mai expuși la bullying - pot deveni victime sau agresori. Adolescentele sunt mai expuse la acest pericol, mai ales la hărțuire sexuală - primesc poze explicite sau descoperă că poze cu ele în ipostaze intime sau delicate sunt distribuite online fără acordul lor. Această situație poate duce repede la depresie și crește foarte mult riscul de sinucidere.

Prin urmare, mai ales în cazul tinerilor, dar și al adulților care își gestionează mai greu emoțiile, ajutorul medical de specialitate este esențial pentru a putea depăși dependența de rețelele sociale.

Articol recomandat de sport.ro

Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024